Palmierul n-a prins rădăcini în Parlament! Legea facilităților pentru uleiuri exotice, retrasă

26 Mart. 2026, 13:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Mart. 2026, 13:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a anunțat retragerea proiectului de lege care prevedea acordarea unor facilități la importul mai multor materii prime, inclusiv uleiul de palmier, în urma reacțiilor apărute în spațiul public.

Potrivit acestuia, inițiativa nu viza aspecte de siguranță alimentară, ci era parte a unui pachet mai amplu de măsuri destinate sprijinirii mediului de afaceri și reducerii costurilor de producție.

„Vreau să menționez că și în Uniunea Europeană este permisă utilizarea uleiului de palmier în anumite produse și în anumite cantități, inclusiv și la noi. Deci proiectul nu era despre chestii de siguranță alimentară, dar înțeleg că oricum s-a scos și se va discuta suplimentar acest aspect în contextul altui proiect”, a declarat Radu Marian.

Săptămâna trecută, Parlamentul votase în prima lectură proiectul care propunea introducerea unor facilități vamale pentru importul mai multor materii prime utilizate în industrie. Printre acestea se numărau piureurile din fructe tropicale, sucurile concentrate de lămâie și rodii, uleiul de palmier și de cocos, dar și fibre sintetice utilizate în industria textilă.

Proiectul prevedea includerea acestor produse în regimul vamal de „destinație finală”, care permite acordarea unor facilități la import în cazul în care bunurile sunt utilizate în procese de producție.

Autorii inițiativei susțineau că materiile prime vizate nu sunt produse în cantități suficiente în Republica Moldova, iar facilitarea importului ar fi contribuit la reducerea costurilor pentru companii și la creșterea competitivității acestora pe piața internă și externă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.