Investițiile în Moldova, considerate riscante: țara, între Madagascar și Nigeria în clasamentul global

27 Mart. 2026, 10:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Mart. 2026, 10:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ocupă locul 50 din 177 de state în clasamentul global al celor mai riscante piețe de capital din lume, cu o primă de risc de 12,6%, potrivit unei analize bazate pe estimările profesorului Aswath Damodaran, publicată de către platforma Visual Capitalist.

Nivelul ridicat arată că investitorii cer randamente mult mai mari pentru a-și asuma riscurile asociate economiei moldovenești. Țara este plasată în aceeași categorie cu state precum Nigeria, Uganda, Tajikistan sau Madagascar.

În regiune, diferențele sunt semnificative: România are o primă de risc de 7,1%, Polonia – 5,3%, iar Ungaria – 6,7%, toate fiind considerate mai atractive pentru investiții.

La polul opus, cele mai riscante piețe din lume rămân Belarus, Liban, Sudan și Venezuela, fiecare cu o primă de risc extremă de 30,9%, pe fondul conflictelor, sancțiunilor și instabilității economice.

În contrast puternic, cele mai sigure piețe pentru investiții sunt dominate de economii dezvoltate precum Germania, Elveția, Canada, Singapore sau Suedia, toate cu o primă de risc de doar 4,2%. Aproape de acest nivel se află și Statele Unite ale Americii, cu 4,5%.

Potrivit datelor, doar 19 țări din lume au o primă de risc sub 5%, ceea ce le face cele mai stabile și previzibile pentru investitori.

Analiza evidențiază un decalaj major între economiile dezvoltate și cele emergente. În timp ce statele sigure oferă stabilitate și costuri reduse ale riscului, piețe precum Moldova rămân mai vulnerabile la șocuri economice și geopolitice, ceea ce le face mai puțin atractive pentru capitalul internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.