Războiul SUA cu Iranul ar costa cel puțin 25 de miliarde de dolari

Pentagonul a estimat oficial costul războiului cu Iranul la 25 de miliarde de dolari, însă cifra a fost imediat contestată de analiști, care susțin că valoarea reală este semnificativ mai ridicată.

Anunțul a fost făcut în cadrul unor audieri tensionate în Congres, unde conducerea militară americană a prezentat pentru prima dată o evaluare oficială a cheltuielilor. Potrivit calculelor citate de Bloomberg, doar munițiile, tehnica distrusă și costurile operaționale au ajuns deja la circa 14 miliarde de dolari.

Din această sumă, aproximativ 8 miliarde au fost cheltuite pentru muniții, 5 miliarde pentru înlocuirea avioanelor și echipamentelor distruse, iar alte 1 miliard pentru întreținerea a două portavioane și 16 distrugătoare pe parcursul a 39 de zile de operațiuni intense.

Totuși, aceste estimări nu includ costuri majore, precum repararea bazelor militare afectate, inclusiv sediul Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, lovit de mai multe ori, sau cheltuielile generate de mobilizarea forțelor înainte de conflict.

Experții avertizează că suma de 25 de miliarde de dolari reflectă doar o parte din costuri. „Este o evaluare foarte restrânsă, care nu include daunele infrastructurii, operațiunile curente și nici creșterea masivă a costurilor cu combustibilul”, a declarat analista Kelly Grieco.

Critici au venit și din Congres. Senatorul Richard Blumenthal a afirmat anterior că estimările de circa 2 miliarde de dolari pe zi sunt „subevaluate”, iar Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a calculat că doar munițiile consumate ar putea ajunge la 25 de miliarde de dolari.

În timpul audierilor, oficialii Pentagonului au refuzat să ofere detalii complete privind cheltuielile, ceea ce a provocat un schimb dur de replici între conducerea apărării și parlamentari, unii acuzând lipsa de transparență în gestionarea fondurilor publice.

Pierderile de echipamente sunt, de asemenea, semnificative. Statele Unite ar fi pierdut zeci de aeronave, inclusiv drone MQ-9 Reaper, avioane F-15E și alte sisteme militare, în timp ce distrugerea radarelor și a altor echipamente implică costuri de sute de milioane de dolari fiecare.

În paralel, conflictul a pus presiune uriașă pe sistemele de apărare antiaeriană. Iranul ar fi lansat peste 1.850 de rachete balistice, iar pentru interceptarea acestora au fost necesare aproximativ 4.000 de rachete antiaeriene, ceea ce afectează serios stocurile și bugetele aliaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cost #Iran #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat