Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că Republica Moldova nu are nevoie de un coridor energetic „teoretic”, ci de unul funcțional, sigur și accesibil, care să aducă beneficii reale pentru cetățeni și economie. Declarația a fost făcută în cadrul mesei rotunde dedicate avansării coridoarelor energetice în regiunea celor Trei Mări, desfășurată la Dubrovnik, în perioada 28–29 aprilie, în contextul Three Seas Initiative.
Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt din Statele Unite, Uniunea Europeană și statele participante, inclusiv pe Secretarul pentru Energie al SUA, Chris Wright, și pe Directorul General pentru Energie al Comisiei Europene, Ditte Juul Jørgensen.
În intervenția sa, ministrul a menționat că Republica Moldova a făcut progrese importante în consolidarea securității energetice comparativ cu perioada 2021–2022, însă rămâne vulnerabilă din cauza lipsei producției interne de gaze și a capacităților proprii de stocare. Strategia energetică a țării se bazează pe diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, inclusiv prin importuri din România, dar și prin acces la gaze non-rusești care ajung în regiune prin Grecia și Coridorul Vertical.
„Moldova nu mizează pe o singură sursă sau pe o singură rută. Construim, pas cu pas, un portofoliu echilibrat și credibil de aprovizionare, care să ofere stabilitate și predictibilitate. Pentru noi, esențial este ca această diversificare să fie realizată la un preț sustenabil, iar securitatea aprovizionării pentru cetățeni să rămână prioritatea absolută”, a declarat Dorin Junghietu.
Totodată, oficialul a evidențiat măsurile implementate pentru creșterea rezilienței sistemului energetic, inclusiv obligația de stocare de 15% și menținerea unui nivel de referință de 57 milioane de metri cubi de gaze pentru sezonul rece.
„Am făcut deja pași concreți prin deschiderea pieței, disciplina stocării și mecanisme coordonate de capacitate. Este important ca și cadrul regional să evolueze în același ritm, pentru a transforma aceste eforturi în beneficii reale pentru cetățeni și economie”, a subliniat ministrul.
În cadrul discuțiilor, ministrul a pledat pentru o cooperare regională mai strânsă, bazată pe reguli clare și predictibile, precum și pentru reducerea fragmentării de reglementare, astfel încât infrastructura existentă, inclusiv ruta transbalcanică, să fie utilizată la maximum.
