Dorin Junghietu, la Dubrovnik: Moldova nu are nevoie de un coridor energetic „teoretic”, ci funcțional

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că Republica Moldova nu are nevoie de un coridor energetic „teoretic”, ci de unul funcțional, sigur și accesibil, care să aducă beneficii reale pentru cetățeni și economie. Declarația a fost făcută în cadrul mesei rotunde dedicate avansării coridoarelor energetice în regiunea celor Trei Mări, desfășurată la Dubrovnik, în perioada 28–29 aprilie, în contextul Three Seas Initiative.

Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt din Statele Unite, Uniunea Europeană și statele participante, inclusiv pe Secretarul pentru Energie al SUA, Chris Wright, și pe Directorul General pentru Energie al Comisiei Europene, Ditte Juul Jørgensen.

În intervenția sa, ministrul a menționat că Republica Moldova a făcut progrese importante în consolidarea securității energetice comparativ cu perioada 2021–2022, însă rămâne vulnerabilă din cauza lipsei producției interne de gaze și a capacităților proprii de stocare. Strategia energetică a țării se bazează pe diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, inclusiv prin importuri din România, dar și prin acces la gaze non-rusești care ajung în regiune prin Grecia și Coridorul Vertical.

„Moldova nu mizează pe o singură sursă sau pe o singură rută. Construim, pas cu pas, un portofoliu echilibrat și credibil de aprovizionare, care să ofere stabilitate și predictibilitate. Pentru noi, esențial este ca această diversificare să fie realizată la un preț sustenabil, iar securitatea aprovizionării pentru cetățeni să rămână prioritatea absolută”, a declarat Dorin Junghietu.

Totodată, oficialul a evidențiat măsurile implementate pentru creșterea rezilienței sistemului energetic, inclusiv obligația de stocare de 15% și menținerea unui nivel de referință de 57 milioane de metri cubi de gaze pentru sezonul rece.

„Am făcut deja pași concreți prin deschiderea pieței, disciplina stocării și mecanisme coordonate de capacitate. Este important ca și cadrul regional să evolueze în același ritm, pentru a transforma aceste eforturi în beneficii reale pentru cetățeni și economie”, a subliniat ministrul.

În cadrul discuțiilor, ministrul a pledat pentru o cooperare regională mai strânsă, bazată pe reguli clare și predictibile, precum și pentru reducerea fragmentării de reglementare, astfel încât infrastructura existentă, inclusiv ruta transbalcanică, să fie utilizată la maximum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coridor energetic #Dorin Junghietu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.

#Cereale #export #Ucraina