Dorin Junghietu, la Dubrovnik: Moldova nu are nevoie de un coridor energetic „teoretic”, ci funcțional

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că Republica Moldova nu are nevoie de un coridor energetic „teoretic”, ci de unul funcțional, sigur și accesibil, care să aducă beneficii reale pentru cetățeni și economie. Declarația a fost făcută în cadrul mesei rotunde dedicate avansării coridoarelor energetice în regiunea celor Trei Mări, desfășurată la Dubrovnik, în perioada 28–29 aprilie, în contextul Three Seas Initiative.

Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt din Statele Unite, Uniunea Europeană și statele participante, inclusiv pe Secretarul pentru Energie al SUA, Chris Wright, și pe Directorul General pentru Energie al Comisiei Europene, Ditte Juul Jørgensen.

În intervenția sa, ministrul a menționat că Republica Moldova a făcut progrese importante în consolidarea securității energetice comparativ cu perioada 2021–2022, însă rămâne vulnerabilă din cauza lipsei producției interne de gaze și a capacităților proprii de stocare. Strategia energetică a țării se bazează pe diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, inclusiv prin importuri din România, dar și prin acces la gaze non-rusești care ajung în regiune prin Grecia și Coridorul Vertical.

„Moldova nu mizează pe o singură sursă sau pe o singură rută. Construim, pas cu pas, un portofoliu echilibrat și credibil de aprovizionare, care să ofere stabilitate și predictibilitate. Pentru noi, esențial este ca această diversificare să fie realizată la un preț sustenabil, iar securitatea aprovizionării pentru cetățeni să rămână prioritatea absolută”, a declarat Dorin Junghietu.

Totodată, oficialul a evidențiat măsurile implementate pentru creșterea rezilienței sistemului energetic, inclusiv obligația de stocare de 15% și menținerea unui nivel de referință de 57 milioane de metri cubi de gaze pentru sezonul rece.

„Am făcut deja pași concreți prin deschiderea pieței, disciplina stocării și mecanisme coordonate de capacitate. Este important ca și cadrul regional să evolueze în același ritm, pentru a transforma aceste eforturi în beneficii reale pentru cetățeni și economie”, a subliniat ministrul.

În cadrul discuțiilor, ministrul a pledat pentru o cooperare regională mai strânsă, bazată pe reguli clare și predictibile, precum și pentru reducerea fragmentării de reglementare, astfel încât infrastructura existentă, inclusiv ruta transbalcanică, să fie utilizată la maximum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coridor energetic #Dorin Junghietu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul vrea să lase peste 4 milioane de lei în gestiunea întreprinderilor silvice de stat, renunțând temporar la veniturile pe care le-ar fi încasat din profitul acestora, pentru a susține investițiile urgente în păduri și modernizarea sectorului.

Inițiativa se regăsește într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Mediului și supus consultărilor publice, care prevede scutirea întreprinderilor din subordinea Agenției „Moldsilva” de la plata defalcărilor în bugetul de stat aferente profitului net din 2025, în sumă de circa 4,1 milioane lei.

În același timp, profitul net total estimat pentru anul 2025 este de aproximativ 16,3 milioane lei.

Autoritățile propun ca banii să rămână la dispoziția întreprinderilor, pentru investiții în utilaje, tehnologii și lucrări de împădurire, cu majorarea capitalului social. De măsură ar urma să beneficieze mai multe entități silvice din țară, inclusiv întreprinderile din Călărași, Cimișlia, Edineț, Hîncești-Silva, Nisporeni-Silva, Orhei, Cahul (Silva-Sud), Ungheni (Silva-Centru), Soroca, Strășeni, Șoldănești și Tighina, dar și întreprinderea silvo-cinegetică „Sil-Răzeni”, rezervațiile naturale „Pădurea Domnească” și „Plaiul Fagului”, precum și Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Autorii proiectului motivează intervenția prin situația dificilă a sectorului forestier. Deși veniturile din vânzări au ajuns la circa 740 milioane lei în 2025, cheltuielile au depășit 757 milioane lei, iar în 2024 întreprinderile au înregistrat pierderi de peste 35 milioane lei.

În plus, dotarea tehnică este depășită: din cele 50 de tractoare utilizate în pepinierele silvice, doar 7 sunt în stare bună, iar o parte semnificativă a utilajelor este uzată sau insuficientă. Lipsa sistemelor moderne de irigare și accesul limitat la apă afectează direct producerea puieților și extinderea pădurilor.

În paralel, degradarea mediului pune presiune suplimentară pe sector. Aproximativ 877,6 mii hectare de teren sunt afectate de eroziune, iar pierderile economice anuale sunt estimate la 3,1 miliarde lei, ceea ce face ca investițiile în împădurire să devină o prioritate.

Autoritățile susțin că măsura, încadrată ca ajutor de minimis, nu reprezintă o pierdere definitivă pentru buget, ci o diminuare temporară a veniturilor, în timp ce întreprinderile vor putea menține activitatea, evita blocajele financiare și continua proiectele investiționale.