CFM se laudă cu o reparație: Estacada Prut-1 a fost pusă din nou în funcțiune

Estacada feroviară Prut-1 a fost repusă în funcțiune, după ce angajații Căii Ferate din Moldova au finalizat lucrările de reparație în aproximativ două săptămâni. Potrivit CFM, specialiștii întreprinderii au reconstruit circa 400 de metri de cale ferată, inclusiv estacada cu o lungime de 118 metri.

În cadrul lucrărilor au fost montate 631 de traverse, aproape 400 de metri de șine și schimbătoare de cale, iar pentru consolidarea infrastructurii au fost utilizate 360 de tone de pietriș. Intervențiile au fost realizate cu ajutorul tehnicii speciale a întreprinderii.

Reprezentanții CFM spun că estacadele feroviare sunt importante pentru transportul și descărcarea materialelor de construcții, deoarece reduc timpul de staționare al vagoanelor și facilitează livrarea mărfurilor către agenții economici din diferite regiuni ale țării.

În prezent, Calea Ferată din Moldova are 23 de estacade pentru descărcarea pietrișului și a altor materiale vrac. Dintre acestea, 19 sunt deja funcționale, iar cea de la Iargara se află încă în proces de reparație.

Potrivit întreprinderii, funcționarea acestor puncte permite recepționarea unor cantități mari de materiale de construcții la costuri mai mici și asigură livrări stabile indiferent de sezon sau condițiile meteo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#estacada feroviara #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.