Teatrul Verde își redeschide scena pentru o vară plină de concerte și spectacole

Pe 29 mai, Chișinăul se adună la Teatrul Verde. Unul dintre cele mai mari amfiteatre în aer liber din Europa deschide stagiunea de vară cu un concert grandios, artiști îndrăgiți și o atmosferă care va transforma Valea Morilor într-un adevărat spectacol sub cerul liber.

Primăria municipiului Chișinău invită locuitorii și oaspeții capitalei la un eveniment care va reuni pe aceeași scenă nume apreciate de public: Igor Cuciuc, Zinaida Julea, Orchestra Fraților Advahov, Adrian Ursu, Brio Sonores, Zdob și Zdub, Geta Burlacu, Natalia Gordienko, Maria Iliuț și „Crenguță de Iederă”, Ansamblul „Romanița” și Ansamblul „Plăieșii”.

Evenimentul începe la ora 19:00, iar intrarea este liberă. Pentru spectatori va fi organizat și transport din toate sectoarele municipiului Chișinău, începând cu ora 17:00.

Teatrul Verde, cu o capacitate de până la 10.000 de spectatori, a revenit în circuitul cultural al capitalei după procesul de reabilitare inițiat de Primăria municipiului Chișinău în anul 2022.

În ultimii ani au fost modernizate mai multe zone ale complexului, inclusiv spațiile pentru spectatori și accesele către amfiteatru, iar procesul de renovare continuă etapizat, pentru ca Teatrul Verde să își recapete imaginea de altădată și statutul de carte de vizită culturală a Chișinăului.

Pe 29 mai, Teatrul Verde va deveni scena unei seri pline de muzică live, emoție și energie, într-o atmosferă de festival care va transforma parcul ”Valea Morilor” într-unul dintre cele mai vibrante locuri din capitală.

#interpreți #seri #teatrul verde #deschidere #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.