BERD oferă răspunsuri despre achiziția Portului Giurgiulești: Nu a cerut acordul Guvernului. Explicația Instituției

BERD a publicat răspunsurile la cel mai des acordate întrebări despre detaliile investiției sale în Portul Internațional Liber Giurgiulești, un activ strategic pentru Republica Moldova, despre csre se spune că l-ar fi achiziționat cu doar 1000 de euro.

BERD susține că nu a solicitat acordul Guvernului pentru a efectua această tranzacție.

Explicația instituției internaționale este următoarea:

Acordul de investiții nu cere o astfel de aprobare. Articolul 13.1 din Acordul din 2004 cere aprobarea guvernului în cazul cesiunii de către orice parte a drepturilor și/sau obligațiilor sale, nu în cazul schimbării controlului. Danube Logistics nu a transferat niciunul dintre drepturile sau obligațiile sale. Danube Logistics rămâne parte contractantă la Acord și, prin urmare, articolul 13.1 nu este incident situației.

Ce ține de valoarea tranzacției, BERD infirmă că ar fi vorba despre doar 1000 de euro, însă nu face publică suma, care potrivit instituției, este adevărată, invocând clauze de confidențialitate.

De asemenea, BERD a oferit un răspuns neclar ce ține de motivul pentru care au decis sî efectueze tranzacția în Cipru, zonă Offshore.

Atunci când face investiții, BERD este ghidată de impactul pe care îl creează în țările sale de operațiuni. Prin achiziționarea beneficiarului final, înregistrat în Cipru, al unui operator portuar din Moldova, BERD contribuie la dezvoltarea infrastructurii cheie din Moldova în conformitate cu mandatul său.

Interesele Vaja Jashi, apropiat lui Plahotniuc, în portul Giurgiulești. Ciocoi: De era alt investitor – existau riscuri

Analiză de Veaceslav Ioniță: Moldova riscă achite despăgubiri de 52 mil. de euro investitorului Portului Giurgiulești

MOLDSTREET: Declarația premierului Ciocoi poate costa Moldova circa 100 de milioane de euro

#BERD; Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lipsa unui orizont clar de încheiere a războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a început să elaboreze în regim de urgență un nou plan de finanțare pentru guvernul de la Kiev, destinat acoperirii unui deficit bugetar estimat la 19 miliarde de dolari în anul 2025, relatează Financial Times.

Potrivit surselor apropiate discuțiilor, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, inclusiv acordarea de ajutoare militare sub formă de granturi extrabugetare, dar și majorarea contribuției europene la un mecanism G7 de 50 de miliarde de dolari bazat pe viitoarele venituri obținute din activele valutare rusești înghețate.

EU pushes to fill Ukraine’s $19bn budget gap next year https://t.co/m7YP9rWFV1

— Financial Times (@FT) July 8, 2025

„Mulți sperau că în 2024 va fi atins un acord de încetare a focului care să reducă povara bugetară a Ucrainei, dar acum e clar că avem o gaură financiară serioasă”, a declarat un oficial european implicat în negocieri. Potrivit FMI, în cazul în care războiul ar fi luat sfârșit în acest an, nevoile bugetare ale Ucrainei ar fi putut fi acoperite până la mijlocul lui 2026. Însă, în prezent, nici Kievul și nici Bruxelles-ul nu mai iau în calcul acest scenariu optimist.

Îngrijorările sunt amplificate și de incertitudinile privind continuitatea sprijinului american. În acest context, UE își propune să asigure resursele necesare Ucrainei înainte de venirea iernii. Una dintre ideile discutate ar fi acordarea de granturi militare bilaterale, contabilizate separat de bugetul UE, dar recunoscute ca cheltuieli naționale de apărare – un gest care ar contribui la obiectivul NATO de a atinge 5% din PIB pentru apărare.

Totodată, oficialii europeni analizează și posibilitatea de a valorifica mai eficient profiturile generate de activele rusești înghețate. Printre opțiuni se numără fie accelerarea acordării de împrumuturi garantate cu veniturile viitoare din aceste fonduri, fie plasarea acestora în instrumente financiare mai riscante, cu randamente mai mari.

La sfârșitul săptămânii, la Roma urmează să aibă loc o conferință dedicată reconstrucției Ucrainei, însă liderii europeni admit că, pe termen scurt, problema acută rămâne bugetul.