Modificările la Legea concurenței, discutate cu circa 100 de agenți economici

Circa 100 de agenți economici au participat la sesiunea de informare și consultare publică privind modificările propuse la Legea concurenței nr. 183/2012. Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Consiliul Concurenței, a organizat o sesiune de informare și consultare publică dedicată proiectului de lege pentru modificarea Legii concurenței nr. 183/2012.

Evenimentul a reunit agenți economici din Chișinău și din filialele CCI a RM, alături de experți și parteneri de dezvoltare, interesați de principalele modificări legislative propuse și de impactul acestora asupra mediului de afaceri.

În cadrul sesiunii au fost prezentate amendamentele incluse în proiectul de lege, fiind discutate totodată observațiile și propunerile formulate în procesul de consultare publică.
CCI a RM continuă să faciliteze dialogul dintre autorități și comunitatea de afaceri, contribuind la dezvoltarea unui cadru concurențial transparent, predictibil și aliniat standardelor europene.

Activitatea este susținută în cadrul Proiectului de Twinning „Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Concurenței de a aplica politica în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de România, Lituania și Polonia, pe o perioadă de 27 de luni.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.