Viața devine tot mai scumpă! Unele prețuri au crescut de cinci ori mai rapid decât inflația

Rata anuală a inflației în Republica Moldova a ajuns la 6,8% în luna mai 2026, însă în spatele acestei medii se ascund creșteri mult mai accentuate la unele produse și servicii esențiale, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Cea mai mare scumpire din ultimul an a fost înregistrată la ouă, care costă cu 36,2% mai mult decât în mai 2025. De asemenea, prețurile la legume au crescut cu 17,9%, iar cele la pâinea din făină de grâu cu 6,6%.

Serviciile de transport de pasageri s-au scumpit cu 31,5% în ultimele 12 luni, una dintre cele mai mari creșteri din întregul coș de consum analizat de statisticieni.

La capitolul produse nelaimentare, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, combustibilii și carburanții sunt mai scumpi cu 26,6%. Creșterea este alimentată în special de majorarea prețului motorinei cu 60,1% și a benzinei cu 36,5%.

La polul opus, unele servicii energetice au înregistrat ieftiniri. Astfel, tTarifele la gazele naturale sunt cu 13,9% mai mici decât în urmă cu un an, iar energia termică s-a ieftinit cu 17%.

Datele BNS mai arată că, în luna mai, fructele s-au scumpit cu 7,8% față de aprilie, în timp ce legumele s-au ieftinit cu 8,4%, iar ouăle cu 9,2%, evoluții specifice sezonului agricol.

În ultimul an, prețurile serviciilor au crescut cu 7,5%, comparativ cu 5,7% la alimente. Printre cele mai afectate servicii se numără alimentația publică (+10,3%), apa și canalizarea (+11,3%) și transportul de pasageri (+31,5%).

La nivel regional, Chișinăul a înregistrat cea mai ridicată rată anuală a inflației, de 7,2%, peste media națională de 6,8%.

În comparație cu alte state din regiune, Republica Moldova continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației. Cu 6,8% în luna mai, țara este depășită doar de Bulgaria (7,0%) și de Turcia (32,6%), având o inflație mai mare decât în Georgia, Polonia, Cehia, Croația sau statele baltice.

Prognozele Băncii Naționale a Moldovei indică o accelerare a inflației în perioada următoare. Potrivit BNM, rata anuală a inflației este estimată la circa 7,3% în trimestrul II al anului 2026, urmând să ajungă la aproximativ 8% în trimestrul III. Vârful este așteptat în trimestrul IV din 2026 și începutul anului 2027, când inflația ar putea depăși pragul de 8,5%.

Conform estimărilor băncii centrale, abia din trimestrul II al anului 2027 inflația ar putea reveni în intervalul-țintă stabilit de autorități.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moscova le propune țărilor europene să reia achizițiile de gaz rusesc, în contextul creșterii prețurilor pe piața europeană și al dificultăților privind umplerea depozitelor pentru sezonul rece. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că Europa ar putea utiliza inclusiv conducta Nord Stream, afirmând că una dintre liniile acesteia ar fi încă funcțională.

„Din punctul de vedere al bunului-simț, europenii ar fi putut demult să folosească Nord Stream. O conductă rămâne funcțională și poate fi pornită într-o singură noapte”, a declarat Peskov.

El a mai spus că Europa ar trebui să caute surse mai ieftine de energie, indicând gazul rusesc drept una dintre variante. Potrivit lui Peskov, ar putea fi vorba atât despre gaz livrat prin conducte, cât și despre gaz natural lichefiat.

Declarațiile au fost făcute după ce prețurile gazelor pe bursa europeană au depășit 950 de dolari pentru o mie de metri cubi, pentru prima dată din decembrie 2022. Peskov susține însă că actualul nivel al prețurilor nu reprezintă un record și că în perioada următoare ar putea fi înregistrate valori și mai mari. El a invocat dificultățile Europei de a-și umple depozitele subterane de gaze înainte de venirea iernii.

„Chiar și dacă vor atinge ritmul maxim de injectare, nu vor reuși să facă acest lucru până la venirea iernii. Acest lucru arată că nivelul actual al prețurilor la gaze nu este unul record. Recordurile urmează să fie stabilite”, a afirmat reprezentantul Kremlinului.

Peskov a acuzat, de asemenea, statele europene că își afectează economia și consumatorii prin achiziționarea gazelor de pe piața spot, despre care afirmă că ar fi mai scumpe decât gazul rusesc livrat prin conducte.

Europa și-a redus semnificativ dependența de gazul rusesc după începutul războiului din Ucraina și și-a diversificat sursele de aprovizionare, inclusiv prin importuri din Norvegia, Statele Unite și Algeria.