Averi de peste 44 milioane de lei, înghețate în Moldova în cadrul sancțiunilor internaționale

Active și resurse economice de peste 44,7 milioane de lei au fost blocate în Republica Moldova în 2025, în cadrul aplicării sancțiunilor internaționale. Potrivit raportului anual al Consiliului interinstituțional de supervizare, autoritățile au emis 130 de decizii de blocare a fondurilor și alte 16 decizii privind interdicții asupra tranzacțiilor unor companii controlate de persoane sancționate.

În total, au fost blocate 122 de conturi bancare, patru conturi de card, șapte conturi de plată, 92 de bunuri imobile, 37 de mijloace de transport, peste 136 de acțiuni și 35 de cote-părți din capitalul social al unor companii. Măsurile au vizat 32 de subiecți ai restricțiilor internaționale.

Raportul arată că Republica Moldova și-a intensificat semnificativ aplicarea sancțiunilor internaționale în 2025. Țara s-a aliniat la 38 din cele 41 de regimuri de măsuri restrictive ale Uniunii Europene, iar rata de aliniere la politica externă și de securitate a UE a ajuns la 91%.

Pe parcursul anului, Consiliul interinstituțional de supervizare a adoptat 20 de decizii și a organizat șase ședințe, față de doar două în anul precedent. Dintre deciziile adoptate, patru au vizat alinierea la sancțiunile impuse de alte state, nouă – punerea în aplicare a sancțiunilor, iar șapte – modificarea regimurilor deja existente.

În contextul sancțiunilor împotriva Federației Ruse, Republica Moldova a introdus trei noi tipuri de măsuri restrictive și a implicat instituții suplimentare în procesul de implementare, inclusiv Agenția Navală, Autoritatea Aeronautică Civilă și Agenția de Securitate Cibernetică.

Totodată, autoritățile au elaborat o listă națională a persoanelor și entităților sancționate, disponibilă online, care include 3903 persoane fizice, 1614 persoane juridice și 40 de nave. Lista conține persoane și companii sancționate de ONU, Uniunea Europeană, Canada, Marea Britanie și Statele Unite.

Raportul relevă și faptul că 12 cetățeni ai Republicii Moldova figurează în regimurile de sancțiuni internaționale la care țara s-a aliniat. În cazul a șase dintre aceștia au fost pornite dosare penale, iar pentru două cauze au fost deja pronunțate sentințe de condamnare.

În paralel, Ministerul Afacerilor Interne a introdus 2044 de consemne restrictive în sistemele Poliției de Frontieră, pentru a interzice intrarea în Republica Moldova a persoanelor aflate sub sancțiuni internaționale. Autoritățile afirmă că, pe parcursul anului 2025, nu au fost depistate tentative de intrare în țară din partea persoanelor vizate de restricții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active blocate în moldova #lista persoanelor sancționate #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Petrolul Brent a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 24 iulie, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind noi perturbări ale aprovizionării cu petrol.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat miercuri, 9 septembrie, până la 100,19 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase săptămâni. La ora 08:02 GMT, Brent se tranzacționa la 99,93 dolari pe baril, în creștere cu 2,01 dolari, sau 2,05%. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,49 dolari, ajungând la 94,52 dolari pe baril.

Creșterea prețurilor vine în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu s-au intensificat, iar atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune au alimentat temerile privind siguranța transporturilor de petrol. De la începutul lunii august, prețul Brent a crescut cu aproximativ 25%, pe măsură ce perspectivele unei soluționări permanente a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-au deteriorat.

Un punct de vulnerabilitate rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru transportul mondial de petrol. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă trecea aproximativ 20% din oferta mondială de petrol. Ulterior, fluxurile au fost puternic afectate, iar volumul transportat prin strâmtoare a scăzut de la 8-9 milioane de barili pe zi la mai puțin de două milioane de barili pe zi, potrivit datelor Rystad Energy.

Economistul Hamad Hussain, specializat în climă și materii prime la Capital Economics, avertizează că investitorii iau tot mai mult în calcul scenariul unui conflict prelungit și riscul ca atacurile recente să perturbe și mai mult fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu. În același timp, Goldman Sachs, Bank of America și HSBC și-au majorat recent estimările privind prețul petrolului, în condițiile creșterii riscurilor geopolitice.

Presiunea asupra prețurilor este parțial limitată de producția suplimentară din Statele Unite, Canada și Guyana, care ar putea compensa o parte din eventualele pierderi de ofertă din Orientul Mijlociu. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta mondială de petrol va scădea în 2026 cu 4,3 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 4% din producția globală.

Un petrol mai scump poate avea efecte asupra întregii economii. Creșterea costurilor pentru transport și industrie se poate reflecta în prețurile la benzină și motorină, iar ulterior și în prețurile altor produse și servicii. O perioadă îndelungată cu petrol scump poate pune astfel presiune suplimentară asupra inflației și poate complica deciziile băncilor centrale.

Depășirea pragului de 100 de dolari are și o puternică semnificație pentru piețe, însă Brent se află încă sub maximul atins în acest an. Pe 30 aprilie, în contextul escaladării războiului dintre Statele Unite și Iran, prețul a ajuns la 126,41 dolari pe baril.

#100 dolari #prețul petrolului