Armistițiul a deblocat Ormuzul. Sute de mii de tone de îngrășăminte ies din Golful Persic

27 Iun. 2026, 10:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Iun. 2026, 10:01 // Actual //  Ursu Victor

Transporturile de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz au început să se redreseze după încheierea acordului temporar de încetare a ostilităților dintre Statele Unite și Iran, însă volumele sunt încă departe de nivelurile înregistrate înaintea conflictului, potrivit datelor companiilor de analiză CRU și Argus.

De la anunțarea armistițiului, la 15 iunie, prin strâmtoare au fost exportate aproximativ 640.000 de tone de sulf, materie primă esențială pentru producerea îngrășămintelor fosfatice, către piețe precum Indonezia, Maroc, Tanzania și China. Prin comparație, în cele trei luni și jumătate de conflict au fost transportate doar 80.000 de tone.

În aceeași perioadă, tranzitul de uree, cel mai utilizat îngrășământ la nivel mondial, a ajuns la aproximativ 427.000 de tone, față de doar 275.000 de tone în timpul războiului.

Totodată, au început să crească și livrările de alte produse importante pentru agricultură, inclusiv fosfați și amoniac.

Înainte de izbucnirea conflictului dintre SUA și Israel, la sfârșitul lunii februarie, aproximativ o treime din comerțul mondial cu uree și aproape jumătate din transporturile maritime de sulf traversau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea aproape completă a acestei rute maritime a provocat scumpirea îngrășămintelor și a alimentat temerile privind o posibilă criză alimentară globală, după ce numeroși fermieri și-au redus achizițiile din cauza prețurilor ridicate.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că revenirea la normal va fi lentă. În Golful Persic se află încă peste 500 de nave blocate, iar traficul maritim rămâne mult sub media de aproximativ 125 de nave care traversau zilnic strâmtoarea înainte de conflict.

Potrivit analistului CRU Willis Thomas, chiar și în cel mai optimist scenariu, volumele de îngrășăminte nu vor reveni la nivelurile de dinaintea războiului înainte de luna august.

Datele CRU arată că aproximativ 600.000 de tone de uree sunt încă blocate în regiune, iar estimările Argus indică faptul că alte 300.000–400.000 de tone de sulf așteaptă să fie transportate prin Strâmtoarea Ormuz.

Analiștii mai atrag atenția că exporturile sunt afectate și de pagubele produse instalațiilor de producție din statele Golfului Persic. Deși avariile sunt considerate limitate, acestea vor încetini revenirea ofertei și, implicit, scăderea prețurilor la îngrășăminte.

În plus, perspectivele rămân incerte după ce Organizația Maritimă Internațională a suspendat temporar operațiunile de escortare a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, în urma raportării unui nou incident de securitate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.