BNM s-a umplut de valută. Rezervele au trecut de 5,2 miliarde de euro

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au depășit pragul de 5,2 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

La 19 iunie 2026, activele oficiale de rezervă au constituit 5,203 miliarde de euro, în creștere cu 8,37 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 12 iunie, când acestea însumau 5,195 miliarde de euro. Comparativ cu 22 mai, rezervele au crescut cu 25,65 milioane de euro.

Cea mai mare parte a rezervelor este reprezentată de investițiile în valori mobiliare, care au ajuns la 4,699 miliarde de euro, echivalentul a peste 90% din totalul activelor oficiale de rezervă.

Disponibilitățile și plasamentele la termen au însumat 483,9 milioane de euro, în scădere cu aproape 8,8 milioane de euro față de săptămâna precedentă. Aproape întreaga sumă este păstrată la alte bănci centrale, Banca Reglementelor Internaționale (BRI) și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Datele BNM arată și o creștere a activelor deținute sub formă de Drepturi Speciale de Tragere (DST), care au urcat la 11,4 milioane de euro, față de doar 1,44 milioane de euro cu o săptămână înainte.

În același timp, valoarea rezervelor de aur s-a majorat la 8,85 milioane de euro, de la 8,45 milioane de euro la 12 iunie, însă rămâne sub nivelul de 9,27 milioane de euro consemnat la sfârșitul lunii mai.

Poziția de rezervă a Republicii Moldova la Fondul Monetar Internațional s-a menținut practic neschimbată, la aproximativ 5,9 milioane de euro, iar BNM nu raportează alte active valutare sau alte active de rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA