BNM s-a umplut de valută. Rezervele au trecut de 5,2 miliarde de euro

27 Iun. 2026, 09:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Iun. 2026, 09:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au depășit pragul de 5,2 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

La 19 iunie 2026, activele oficiale de rezervă au constituit 5,203 miliarde de euro, în creștere cu 8,37 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 12 iunie, când acestea însumau 5,195 miliarde de euro. Comparativ cu 22 mai, rezervele au crescut cu 25,65 milioane de euro.

Cea mai mare parte a rezervelor este reprezentată de investițiile în valori mobiliare, care au ajuns la 4,699 miliarde de euro, echivalentul a peste 90% din totalul activelor oficiale de rezervă.

Disponibilitățile și plasamentele la termen au însumat 483,9 milioane de euro, în scădere cu aproape 8,8 milioane de euro față de săptămâna precedentă. Aproape întreaga sumă este păstrată la alte bănci centrale, Banca Reglementelor Internaționale (BRI) și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Datele BNM arată și o creștere a activelor deținute sub formă de Drepturi Speciale de Tragere (DST), care au urcat la 11,4 milioane de euro, față de doar 1,44 milioane de euro cu o săptămână înainte.

În același timp, valoarea rezervelor de aur s-a majorat la 8,85 milioane de euro, de la 8,45 milioane de euro la 12 iunie, însă rămâne sub nivelul de 9,27 milioane de euro consemnat la sfârșitul lunii mai.

Poziția de rezervă a Republicii Moldova la Fondul Monetar Internațional s-a menținut practic neschimbată, la aproximativ 5,9 milioane de euro, iar BNM nu raportează alte active valutare sau alte active de rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.