Serbia cere încă o gură de oxigen de la SUA pentru rafinăria controlată de ruși

27 Iun. 2026, 10:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Iun. 2026, 10:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de interese rusești și operator al singurei rafinării de petrol din Serbia, a solicitat autorităților americane o nouă derogare de la sancțiuni, pentru a-și putea continua activitatea și după 1 iulie, când expiră actuala exceptare, notează REUTERS.

Potrivit companiei, fără această derogare acordată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA, aprovizionarea pieței sârbe cu produse petroliere ar putea fi grav afectată. NIS acoperă până la 80% din necesarul de carburanți al Serbiei.

În solicitarea adresată OFAC, compania susține că prelungirea derogării este necesară pentru desfășurarea activității în condiții normale și pentru asigurarea aprovizionării continue a pieței interne. Totodată, NIS afirmă că sunt în desfășurare negocieri avansate privind modificarea structurii acționariatului.

Statele Unite au impus sancțiuni împotriva NIS în octombrie, din cauza participației deținute de compania rusă Gazprom Neft, măsura făcând parte din pachetul de sancțiuni aplicat sectorului energetic rus după invazia Ucrainei.

Washingtonul insistă ca participația rusă din cadrul NIS să fie vândută, iar până la finalizarea procesului compania a beneficiat de mai multe derogări temporare, care i-au permis să își continue activitatea.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.