„Statul nu e agenție de plasare a rudelor”. Platforma DA cere anchetă penală

01 Iul. 2026, 12:17
 // Categoria: Economie // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 12:17 // Economie //  Ursu Victor

Platforma DA acuză existența unui fenomen de angajări în instituțiile și întreprinderile de stat care ar ignora meritocrația și profesionalismul și solicită Procuraturii să se autosesizeze pentru a verifica dacă au fost încălcate prevederile legii.

Într-un comunicat de presă, formațiunea susține că instituțiile publice trebuie să funcționeze în interesul cetățenilor, nu să devină „surse de îmbogățire pentru oamenii guvernării”.

„Statul nu există pentru a asigura salarii nesimțite apropiaților puterii. Instituțiile publice trebuie să lucreze în interesul cetățenilor, nu să devină surse de îmbogățire pentru oamenii guvernării”, se arată în declarația Platformei DA.

Reprezentanții formațiunii consideră că demisiile de onoare și anchetele interne nu sunt suficiente și cer intervenția organelor de drept.

„Într-un stat care pretinde că respectă standardele europene, asemenea situații trebuie investigate de organele de drept. Cerem Procuraturii să se autosesizeze și să verifice dacă au fost încălcate prevederile legii”, afirmă Platforma DA.

Totodată, partidul amintește că Procuratura a trecut printr-un amplu proces de reformă și evaluare și susține că acum instituția trebuie să demonstreze că legea se aplică în mod egal tuturor, inclusiv persoanelor apropiate puterii.

Potrivit formațiunii, cetățenii au dreptul să știe dacă fondurile publice sunt administrate corect sau dacă sunt transformate în privilegii pentru un cerc restrâns de persoane.

Platforma DA mai declară că Republica Moldova nu poate avansa pe calea integrării europene dacă instituțiile publice sunt conduse de persoane promovate fără competențele necesare și fără capacitatea de a contribui la dezvoltarea acestora.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.