Veniturile oficiale ale Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) aproape s-au dublat în primele cinci luni ale anului 2026 și ajuns la circa 64 de milioane de lei, față de aproximativ 30 de milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii Rezoomat.
Potrivit ministrului, creșterea veniturilor este rezultatul schimbării managementului, redeschiderii unor sectoare feroviare și atragerii unei părți din mărfurile care până acum erau transportate rutier.
„Au început să înțeleagă că într-o piață concurențială trebuie să vină cu oferte bune pentru agenții economici. Atunci au crescut și încasările. Dacă până la 31 mai 2025 aveau aproximativ 30 de milioane de lei, la 31 mai 2026 au ajuns la circa 64 de milioane de lei venituri oficiale. Este o dublare a încasărilor”, a declarat Bolea.
Ministrul a afirmat că, deși criza de la CFM nu s-a încheiat, întreprinderea „a încetat să mai cadă”. El a precizat că până la 1 mai 2026 au fost lichidate restanțele salariale, după care compania a început să-și majoreze veniturile.
Printre proiectele care au contribuit la creșterea încasărilor, Bolea a menționat redeschiderea tronsonului feroviar Giurgiulești–Cahul, care ar fi adus aproximativ 6,7 milioane de lei. Potrivit acestuia, pe această rută au început să fie transportate bitum și alte mărfuri care anterior erau descărcate în port și expediate mai departe cu camioanele.
De asemenea, stația Cahul ar fi generat venituri de aproximativ 2,7 milioane de lei din transportul pietrei concasate utilizate la construcția drumurilor, iar sectorul Prut-1 a încasat circa 1,7 milioane de lei în doar două săptămâni după punerea în funcțiune a tronsonului Prut-2.
Bolea a pus dificultățile financiare acumulate de întreprindere în ultimii ani pe seama unui management defectuos.
„Cred că managementul a fost foarte slab. După ce am schimbat directorul general și am numit un alt conducător, s-a schimbat și atitudinea față de muncă. Am analizat problemele, le-am identificat și le-am abordat din punct de vedere economic”, a spus ministrul.
Totodată, oficialul consideră că redeschiderea podului feroviar de la Fălciu ar putea transforma Republica Moldova într-un important nod logistic pentru reconstrucția Ucrainei, infrastructura feroviară urmând să fie utilizată pentru depozitarea, încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor.
În pofida creșterii veniturilor, situația financiară a CFM rămâne dificilă. La 13 februarie 2026, întreprinderea înregistra datorii de 75,3 milioane de lei la contribuțiile sociale și penalități de 40,7 milioane de lei. Restanțele la contribuțiile de asigurări medicale obligatorii se ridicau la 67 de milioane de lei, iar penalitățile aferente la 22,6 milioane de lei. Astfel, obligațiile totale și majorările acumulate depășeau 205 milioane de lei.
În același timp, transportul feroviar de pasageri continuă să genereze pierderi. Potrivit unei note informative, ruta Ungheni–Chișinău–Ungheni produce cheltuieli lunare de aproximativ 2,5 milioane de lei, în timp ce veniturile din vânzarea biletelor se ridică la doar 150–200 de mii de lei. Documentul mai arată că nici operatorii feroviari străini și nici CFM nu sunt interesați să opereze această cursă în condițiile actuale, din cauza lipsei de rentabilitate.