Viața de lux a lui Gaibu! Peste 300 de mii pe călătorii, în timp ce Moldova e sufocată de escrocherii

În timp ce escrocii telefonici fac sute de victime, iar Moldova era inundată de milioane de apeluri suspecte, șeful ARCOM, instituția responsabilă de reglementarea comunicațiilor electronice, a bifat deplasare după deplasare în Europa. Documentele consultate de BANI.MD arată că numai cheltuielile achitate din bugetul instituției pentru aceste călătorii au depășit 330 mii de lei într-un an și jumătate.

Datele publicate de ARCOM arată că Sergiu Gaibu într-un an și jumătate (2025 și primul semestru al anului 2026) a avut deplasări finanțate de instituție în sumă de 332,3 mii lei.

Astfel, în prima jumătate a anului 2025, directorul ARCOM a fost delegat la:

Barcelona (Spania), în perioada 2–7 martie, la Programul Ministerial al Congresului Mondial al Tehnologiilor Mobile (MWC) și Summitul BEREC–EaPeReg–EMERG–Regulatel. Costul deplasării a fost de 65 mii de lei, cofinanțată de Comisia Europeană
Bruxelles (Belgia), în perioada 26 martie–2 aprilie, pentru reuniunea de screening bilateral privind Capitolul 10 și Forumul BEREC. Costul suportat de ANRCETI a fost de 92,2 mii de lei.
Reykjavik (Islanda), în perioada 4–8 iunie, la ședința ordinară BEREC. Costul deplasării s-a ridicat la 16,7 mii de lei
Ankara (Turcia), în perioada 28–31 mai, la Conferința Internațională a Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice și Poștale. Deplasarea a costat 10,7 mii de lei și a fost cofinanțată de TIKA.

În a doua jumătate a anului 2025, Gaibu a mai participat la reuniuni în:

Geneva (Elveția) – Summitul Mondial al Societății Informaționale (WSIS+20);
Bruxelles (Belgia) – atelier al Comisiei Europene privind guvernanța comunicațiilor electronice – 24,2 mii de lei
Sofia (Bulgaria) – ședința BEREC -17,2 mii de lei
Riga (Letonia) – reuniunea EaPeReg, deplasare cofinanțată de organizatori

Seria deplasărilor a continuat și în ianuarie 2026, când directorul ARCOM s-a aflat la Varșovia (Polonia) pentru o vizită de studiu privind dezvoltarea rețelelor private 5G și întâlniri cu autoritatea de reglementare din Polonia. Costul suportat de ARCOM a fost de 13.438 lei, restul cheltuielilor fiind acoperite de GIZ și la Dublin la cea de-a 67-a Ședință Ordinară a Consiliului Autorităților de Reglementare ale OAREC și ale oficiului OAREC – 28,1 mii de lei.

În ceea ce privește averea directorului ARCOM, Sergiu Gaibu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 1,5 milioane de lei, în anul 2025, echivalentul unui venit mediu de aproape 130 mii de lei pe lună, la care se adaugă 16.772 de lei dobânzi bancare. Soția sa a declarat venituri salariale de 281.620 de lei.

Gaibu deține și un parc auto format din trei automobile: un SAAB fabricat în 2005, cumpărat în 2009 cu 5.000 de euro, un Dodge din 2004, procurat în 2012 cu 4.000 de euro, și un Mercedes din 2006, cumpărat în același an cu 9.000 de euro.

Documentul mai arată că familia deține un număr mare de terenuri agricole. Este vorba de un număr de 69, multe dintre acestea fiind cumpărate în ultimii ani, în special în perioada 2022–2023.

gaibu by banimdbanimd

#arcom #deplasări #gaibu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește un nou mecanism național de coordonare a prognozei macroeconomice oficiale, prin care toate instituțiile statului vor utiliza același scenariu economic atunci când vor elabora bugetul, politicile publice și documentele strategice. Proiectul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, urmărește să elimine diferențele dintre estimările făcute de autorități și să creeze un sistem unic de prognoză la nivel guvernamental.

Potrivit notei informative, în prezent Republica Moldova utilizează un sistem de prognoză conceput în principal pentru elaborarea bugetului, însă acesta este fragmentat și nu integrează în mod sistematic domenii importante precum piața muncii, sectorul extern sau sectorul financiar. Totodată, coordonarea dintre instituții se face în mare parte pe baza unor înțelegeri informale, fără un mecanism clar de reconciliere și aprobare a prognozelor.

Noul mecanism stabilește că prognozele macroeconomice vor fi elaborate în cadrul a trei runde oficiale pe an – până la 30 martie, 31 iulie și 31 octombrie. Dacă vor apărea crize economice, modificări importante de politici sau revizuiri statistice semnificative, autoritățile vor putea organiza și runde extraordinare de prognoză. Scenariul oficial va avea, de regulă, un orizont de patru ani – anul în curs și următorii trei ani – și va include indicatori privind economia reală, sectorul fiscal, piața muncii, sectorul extern, sectorul financiar și demografia.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va fi autoritatea responsabilă de coordonarea prognozei macroeconomice oficiale, iar Ministerul Finanțelor va utiliza scenariul aprobat la elaborarea bugetului. Prognoza va fi analizată de un Grup Tehnic de Coordonare și aprobată ulterior de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică.

Documentul mai arată că implementarea noului mecanism va necesita suplimentarea Direcției analiză și prognozare macroeconomică cu două funcții noi, pentru elaborarea prognozelor privind piața muncii, sectorul extern și sectorul financiar. Costurile estimate se ridică la 52,2 mii de lei pe lună, respectiv 807,6 mii de lei anual.

Autoritățile susțin că noul sistem va face prognozele economice mai coerente și mai credibile, va reduce incertitudinile pentru mediul de afaceri și va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, mecanismul urmând să fie implementat până la sfârșitul anului 2026.