New York planifică să contruiască un „Laborator-Oraș” pentru cercetările climatice

30 Iun. 2021, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Iun. 2021, 11:03 // Actual //  MD Bani

Primarul orașului New York caută solicitanți care să creeze o platformă de testare pentru soluțiile climatice urbane pe insula Governors, puțin dezvoltată.

În septembrie anul trecut, primarul orașului New York, Bill de Blasio, a declarat că Insula Guvernatorilor va deveni un centru dedicat pregătirii New Yorkului – și a orașelor lumii – pentru impactul schimbărilor climatice.

Acum, pentru a contribui la atingerea acestui obiectiv, Bill de Blasio și Trustul pentru Insula Guvernatorilor au lansat o competiție globală pentru a găsi o instituție de cercetare sau academică care să înființeze un centru de soluții climatice pe insulă, chiar la sud de Manhattanul de jos. Scopul este de a transforma Insula Guvernatorilor de 172 de acri într-un „laborator viu” pentru cercetarea climei, cu accent pe justiția de mediu și reziliența comunității.

Competiția a fost anunțată alături de o investiție de 150 de milioane de dolari în infrastructura de transport, utilități și clădiri a insulei. Această sumă este suplimentară la cele 400 de milioane de dolari pe care le-a cheltuit orașul în ultimul deceniu pentru a transforma fosta bază militară într-o retragere urbană pentru newyorkezi, cu un parc expansiv și modernizări a rețelelor de apă și electricitate.

Noile fonduri vor sprijini, de asemenea, proiectul complex de reamenajare, care se așteaptă să genereze 7.000 de locuri de muncă pe insulă.

Speranța pentru noul centru de soluții este de a lărgi studiul schimbărilor climatice și de a încorpora activitatea experților în politici și advocacy pentru soluții pilot care vor avea un impact direct asupra comunităților din New York, în special cartierele cu venituri mici, care suportă greul evenimente meteorologice  extreme precum uragane, inundații și efectul de căldură urbană.

Soluțiile ar include găsirea de noi modele de pregătire și recuperare în caz de dezastre. Modelele tradiționale nu reușesc adesea să abordeze complexitățile orașelor precum New York, a spus Vicki Been, viceprimarul orașului pentru locuințe și dezvoltare economică.

„Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat cu siguranță în timpul [Uraganului] Sandy este că multe dintre răspunsurile guvernului federal și modul în care banii au fost structurați pentru a ajuta cartierele, s-au bazat pe un model care nu este aplicabil într-un mediu urban dens, a spus ea, „și nu a ținut cont de diferențele de tip de locuință și de faptul că majoritatea oamenilor din New York sunt chiriași, nu proprietari de case”.

Ca parte a viziunii orașului, Insula Guvernatorilor, care atrage deja aproximativ un milion de vizitatori în fiecare an, va aduce locuitorii direct în conversație – promovând un „element uman” al cercetării climatice, potrivit Michael Oppenheimer, directorul Centrului pentru Cercetarea Politicilor pe energie și mediu la Universitatea Princeton.

Spre deosebire de cercetările teoretice, „puteți de fapt să stați într-o zonă urbană și să urmăriți cum oamenii răspund la lumea în schimbare și pot participa la dezvoltarea acestor soluții la problemele existente”, a spus Oppenheimer, care a fost consilierul inițial al proiectului.

În cele din urmă, aceste soluții ar putea fi disponibile orașelor din întreaga lume, conform propunerii orașului.

Orașul a cerut potențialilor candidați să stabilească, până în septembrie, modul în care vor proiecta diferite programe de extindere și promovare a locurilor de muncă ecologice și cum vor implica publicul în cercetare. De asemenea, se solicită respondenților să se concentreze pe probleme, inclusiv adaptarea în medii urbane dense, justiția climatică, educația publică și sănătatea publică, a declarat Clare Newman, președinte și director executiv al Trustului pentru Insula Guvernatorilor.

Adaptarea la climă este crucială, a adăugat ea, dar rămâne atât în ​​cercetare, cât și în investiții.

„Chiar dacă emisiile de carbon scad la zero mâine, cu toții ne vom confrunta cu impactul schimbărilor climatice, iar comunitățile trebuie să fie pregătite”, a spus ea.

Anunțul vine la aproape două decenii după ce guvernul federal a transferat controlul asupra Insulei Guvernatorilor – care a devenit un oraș fantomă după ce Garda de Coastă a plecat în 1996 – către statul New York în 2003.

Când orașul a preluat conducerea indulei în 2010, a depus efortul de a readuce Insula Guvernatorilor în spațiu public.

Deschiderea unui parc public de 40 de acri în 2016 l-a transformat într-o oază urbană pentru newyorkezi, cu programe artistice și culturale publice oferite de organizațiile nonprofit și de liceul local, care au ocupat clădirile insulei. Planul general al Trustului, lansat în 2010, desemnează două terenuri de construcții pe malul apei de ambele părți ale parcului. Aceste terenuri sunt desptinate pentru dezvoltarea viitoare, pentru a contribui la generarea de venituri. Politicienii și dezvoltatorii au propus, deopotrivă, să construiască un parc acvatic, un cazinou sau chiar o închisoare, dintre care niciunul dintre aceste proiecte nu s-a realizat.

În mai, consiliul municipal a votat pentru rezonarea capătului sudic al insulei, permițând aproape ca pe o suprafață de aproape 4 milioane de metri pătrați să fie construită o zonă de dezvoltare nouă, cu  spațiu universitar, birouri, hoteluri și comerț cu amănuntul. Decizia a atras unele îngrijorări din partea locuitorilor orașului, precum că noile clădiri ar perturba accesul publicului la insulă, deși propunerea finală adoptată păstrează toate cele 46 de acri de spațiu public, care este protejat sub o restricție a actului federal.

Proiectul de cercetare climatică este conceput nu doar pentru a aduce și mai mulți oameni pe insulă, dar va servi și ca „punct de prezentare public”, a spus Newman.

„Un loc unde le arăți oamenilor cum arată următoarea generație de soluții.”

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală