AN „COPYRIGHT” și ANPFI contestă tranzacția de împăcare dintre AO MORA, AGEPI și Ministerul Justiției

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Averea Tatianei Kim, fondatoarea și proprietara Wildberries, cel mai mare marketplace din Rusia, s-a redus cu aproximativ 1,5 miliarde de dolari de la începutul anului, pe fondul atacurilor cu drone asupra infrastructurii logistice a companiei, relatează Bloomberg. Potrivit Bloomberg Billionaires Index, averea antreprenoarei este estimată în prezent la circa 6,4 miliarde de dolari.

Atacurile asupra rețelei logistice Wildberries au început la mijlocul lunii iulie. Peste 20 de obiective ale companiei ar fi fost lovite, iar aproximativ o treime din capacitatea de depozitare a marketplace-ului a fost distrusă sau scoasă din funcțiune, potrivit datelor citate de Bloomberg.

Compania de cercetare Data Insight estimează că, până la sfârșitul lunii august, în depozitele afectate au fost distruse mărfuri în valoare de cel puțin 550 de miliarde de ruble, echivalentul a circa 6,4 miliarde de dolari. Reconstrucția huburilor logistice avariate ar putea costa alte 200 de miliarde de ruble, sau aproximativ 2,3 miliarde de dolari.

Ucraina susține că unele dintre depozitele Wildberries făceau parte din lanțuri logistice prin care puteau fi furnizate inclusiv bunuri cu dublă utilizare și echipamente destinate armatei ruse. Wildberries și autoritățile ruse au respins anterior acuzațiile privind utilizarea companiei în scopuri militare. Reuters a relatat în iulie că mai multe depozite ale retailerului au fost lovite de drone ucrainene.

Pierderile au afectat și comercianții care își depozitau marfa în centrele Wildberries. Potrivit estimărilor asociațiilor de profil din Rusia citate de presa locală, prejudiciile vânzătorilor s-ar ridica la sute de miliarde de ruble, în timp ce mai mulți antreprenori s-au plâns de compensații insuficiente sau inexistente.

Pentru a reduce dependența de marile depozite, grupul RWB, din care face parte Wildberries, a început să dezvolte o rețea de centre de fulfillment partenere și puncte de recepție a mărfurilor, menite să disperseze fluxurile logistice.

În pofida pierderilor, Tatiana Kim își păstrează statutul de cea mai bogată femeie din Rusia. Estimările privind averea sa diferă însă în funcție de metodologie: Bloomberg o evaluează la 6,4 miliarde de dolari, în timp ce ediția rusă Forbes estima la sfârșitul lunii august o avere de aproximativ 5 miliarde de dolari.