Șoc la Glodeni! Apa și canalizarea ar putea ajunge la prețuri comparabile cu Oslo, la 110 lei metrul cub

Locuitorii orașului Glodeni ar putea plăti unele dintre cele mai mari tarife pentru apă din Europa. Î.M. „Servicii Comunale Glodeni” a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifelor la alimentarea cu apă și canalizare, invocând creșterea costurilor de operare.

Potrivit fișei de fundamentare, operatorul cere un tarif de 61,87 lei pentru un metru cub de apă potabilă, față de 42,66 lei/metrul cub în prezent. Majorarea este de 19,21 lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 45%.

În același timp, tariful pentru serviciul de canalizare ar urma să crească de la 46,27 lei/metrul cub la 48,32 lei/metrul cub, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 4,4%.

Dacă solicitarea va fi aprobată, doar serviciul de alimentare cu apă ar costa echivalentul a aproximativ 3 euro/metrul cub, iar împreună cu serviciul de canalizare consumatorii ar achita peste 110 lei pentru fiecare metru cub de apă consumat și evacuat, adică aproximativ 5,4 euro.

Prin comparație, Danemarca are cea mai ridicată medie națională a tarifelor pentru apă și canalizare din Uniunea Europeană, de circa 7,12 euro/metrul cub, în timp ce Oslo (Norvegia) este considerat orașul cu cea mai scumpă apă de la robinet din Europa, cu tarife cuprinse între 5,5 și 6,7 euro/metrul cub, în funcție de consum și structura taxelor.

Documentele depuse la ANRE arată că operatorul estimează pentru 2026 venituri reglementate de 9,92 milioane de lei pentru serviciul de alimentare cu apă și 4,75 milioane de lei pentru canalizare, în timp ce cheltuielile totale prognozate se apropie de 14 milioane de lei, cele mai mari costuri fiind pentru procurarea apei și cheltuielile de personal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.