Semnal de alarmă pentru Moldova! România rămâne fără nuclear, iar energia se apropie de 500 euro/MWh

12 Aug. 2026, 18:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Aug. 2026, 18:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România se pregătește pentru o zi complicată pe piața energiei. Oprirea ultimului reactor nuclear aflat în funcțiune la Centrala de la Cernavodă împinge în sus prețurile energiei electrice, iar joi seară, în orele de consum maxim, cotațiile de pe piața spot se apropie de pragul de 500 de euro/MWh. Situația este relevantă și pentru Republica Moldova, care apelează la piața românească pentru o parte din necesarul de energie.

Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate miercuri pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), cu livrare joi, ajunge la 857 de lei românești/MWh, echivalentul a circa 163 de euro/MWh. Nivelul este cu 18,6% mai ridicat decât cel aferent zilei de miercuri și se numără printre cele mai mari din Europa.

Presiunea asupra pieței apare în contextul în care joi dimineață urmează să fie scos din funcțiune ultimul reactor nuclear operațional de la Cernavodă. Unitatea are o putere de aproximativ 700 MW și asigură o parte din necesarul de electricitate al României.

Efectele se văd mai ales în orele de seară, când producția centralelor fotovoltaice dispare, iar consumul rămâne ridicat. Energia nucleară asigura aproximativ 10% din consumul din perioadele de vârf.

Cel mai mare preț pentru joi este înregistrat în intervalul 20:45–21:00, ora României. Energia ajunge atunci la 2.555 de lei românești/MWh, echivalentul a aproximativ 487 de euro/MWh.

Pentru comparație, miercuri, când Reactorul 2 de la Cernavodă este încă în funcțiune, maximul pentru un interval de 15 minute ajunge la 2.418 lei/MWh, fiind înregistrat în aceeași perioadă a serii.

Lipsa producției nucleare accentuează dependența României de energia importată în orele de vârf. O eventuală reducere a temperaturilor ar putea tempera consumul, în timp ce producția eoliană este estimată la o medie orară de aproximativ 770 MW, peste nivelul zilei precedente.

Totuși, importurile rămân considerabile. Cu excepția a doar trei dintre cele 96 de intervale de câte 15 minute ale zilei de joi, România va importa energie din rețeaua Bulgariei prin mecanismul de cuplare a piețelor pentru ziua următoare.

În orele de vârf de seară, importurile din Bulgaria urcă până la aproape 2.200 MW. În același timp, până la aproximativ 900 MW sunt transferați către Ungaria, care se confruntă la rândul său cu un deficit important, pe fondul limitării funcționării centralei nucleare de la Paks.

Chiar dacă nivelul de aproape 500 de euro/MWh este foarte ridicat, acesta rămâne sub recordul înregistrat pe 30 iunie, când energia electrică a ajuns la 5.321 de lei/MWh. Atunci, canicula și indisponibilitatea mai multor capacități de producție, inclusiv a unui reactor de la Cernavodă, au provocat o explozie a prețurilor.

Evoluția pieței românești este importantă și pentru Republica Moldova, în condițiile în care Energocom achiziționează o parte din necesarul de electricitate din România, inclusiv de pe piața spot.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.