„Prima Casă Diaspora Revenită”: Guvernul vrea un nou program pentru moldovenii care se întorc acasă

Moldovenii care revin din diaspora ar putea beneficia de un program special destinat facilitării accesului la locuințe. Elaborarea și implementarea programului „Prima Casă Diaspora Revenită” este prevăzută într-un proiect de dispoziție a Guvernului, aflat în proces de consultare publică, care propune modificarea Mecanismului național de asistență la revenire.

Potrivit documentului, programul ar urma să fie elaborat și implementat până în 2028. Ca indicatori de monitorizare sunt prevăzute elaborarea programului și rata de acces a cetățenilor reveniți la finanțare. Responsabili de această măsură sunt Ministerul Finanțelor, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și Banca Națională a Moldovei, cu implicarea sectorului bancar.

Proiectul nu oferă însă detalii despre condițiile în care ar putea fi accesat programul. Nu sunt indicate valoarea creditului, dobânda, avansul, garanția de stat, plafonul prețului locuinței sau criteriile exacte de eligibilitate. Documentul stabilește doar obiectivul de a facilita accesul la locuințe pentru cetățenii reveniți din diaspora.

Programul este inclus într-un plan mai amplu pentru perioada 2026–2028, care conține 54 de intervenții, trei obiective majore, cinci grupuri-țintă și implicarea a 18 instituții publice. Pentru implementarea măsurilor destinate diasporei sunt prevăzute 13 milioane de lei în următorii trei ani: 4 milioane de lei în 2026, 5 milioane în 2027 și 4 milioane în 2028.

Planul mai include crearea unui Portal Unic de Reintegrare, a unui Registru al cetățenilor reveniți din diaspora și a unui sistem digital de management al cazurilor. Sunt prevăzute și măsuri pentru integrarea pe piața muncii, recunoașterea diplomelor și competențelor obținute peste hotare, accesul la servicii bancare de la distanță și sprijin pentru antreprenori.

Proiectul prevede și simplificarea importului de vehicule și bunuri personale pentru cei reveniți, precum și instituirea unor facilități fiscale și vamale pentru echipamentele și utilajele profesionale aduse în țară. Nici în acest caz nu sunt stabilite încă în document taxele care ar urma să fie reduse sau eliminate și lista exactă a bunurilor eligibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.