„Prima Casă Diaspora Revenită”: Guvernul vrea un nou program pentru moldovenii care se întorc acasă

Moldovenii care revin din diaspora ar putea beneficia de un program special destinat facilitării accesului la locuințe. Elaborarea și implementarea programului „Prima Casă Diaspora Revenită” este prevăzută într-un proiect de dispoziție a Guvernului, aflat în proces de consultare publică, care propune modificarea Mecanismului național de asistență la revenire.

Potrivit documentului, programul ar urma să fie elaborat și implementat până în 2028. Ca indicatori de monitorizare sunt prevăzute elaborarea programului și rata de acces a cetățenilor reveniți la finanțare. Responsabili de această măsură sunt Ministerul Finanțelor, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și Banca Națională a Moldovei, cu implicarea sectorului bancar.

Proiectul nu oferă însă detalii despre condițiile în care ar putea fi accesat programul. Nu sunt indicate valoarea creditului, dobânda, avansul, garanția de stat, plafonul prețului locuinței sau criteriile exacte de eligibilitate. Documentul stabilește doar obiectivul de a facilita accesul la locuințe pentru cetățenii reveniți din diaspora.

Programul este inclus într-un plan mai amplu pentru perioada 2026–2028, care conține 54 de intervenții, trei obiective majore, cinci grupuri-țintă și implicarea a 18 instituții publice. Pentru implementarea măsurilor destinate diasporei sunt prevăzute 13 milioane de lei în următorii trei ani: 4 milioane de lei în 2026, 5 milioane în 2027 și 4 milioane în 2028.

Planul mai include crearea unui Portal Unic de Reintegrare, a unui Registru al cetățenilor reveniți din diaspora și a unui sistem digital de management al cazurilor. Sunt prevăzute și măsuri pentru integrarea pe piața muncii, recunoașterea diplomelor și competențelor obținute peste hotare, accesul la servicii bancare de la distanță și sprijin pentru antreprenori.

Proiectul prevede și simplificarea importului de vehicule și bunuri personale pentru cei reveniți, precum și instituirea unor facilități fiscale și vamale pentru echipamentele și utilajele profesionale aduse în țară. Nici în acest caz nu sunt stabilite încă în document taxele care ar urma să fie reduse sau eliminate și lista exactă a bunurilor eligibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.