Polonia și Lituania au acaparat piața! Moldova a livrat doar 3% din benzina importată de Ucraina

13 Aug. 2026, 12:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Aug. 2026, 12:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Importurile de benzină ale Ucrainei au urcat în luna iulie la aproximativ 196 mii de tone, cel mai ridicat nivel înregistrat după august 2025. Republica Moldova a furnizat 5 800 de tone, potrivit datelor prezentate de grupul de consultanță „A-95”.

Livrările moldovenești s-au redus față de luna iunie, când ajungeau la 9 600 de tone. Scăderea este de aproape 40%, iar Moldova a asigurat aproximativ 3% din volumul total importat de Ucraina în iulie.

Importurile-record au fost realizate în pofida dificultăților apărute după introducerea, la 1 iulie 2026, a standardului E10, care prevede adăugarea obligatorie a bioetanolului în benzină. Noua cerință a limitat numărul surselor din care Ucraina poate procura carburanți compatibili.

De exemplu, rafinăria grecească Hellenic Petroleum, utilizată anterior de companiile ucrainene în perioadele cu cerere ridicată, nu produce acest tip de benzină. Tensiunile apărute pe piață la începutul lunii au fost însă depășite în a doua jumătate a lui iulie.

Lituania a rămas principalul furnizor al Ucrainei, cu 56 mii de tone, în creștere cu 16% față de iulie 2025. Importurile din Polonia au avansat cu 68%, până la 51.700 de tone, atingând cel mai ridicat nivel din august anul trecut.

Împreună, Lituania și Polonia au furnizat 55% din benzina importată de Ucraina. Cea mai mare parte a acestor volume, aproximativ 97 mii de tone, a provenit de la întreprinderile grupului ORLEN, care a controlat astfel peste jumătate din importuri.

România s-a clasat pe locul al treilea între furnizori, cu 34 mii de tone, în creștere de la 31,2 mii de tone în iunie. Grecia a livrat 25 mii de tone, provenite de la rafinăria Motor Oil.

Germania și-a majorat livrările cu 78% față de iulie 2025, până la aproximativ 21 mii de tone. Întregul volum a fost importat de rețeaua ucraineană UPG.

Clasamentul furnizorilor a fost completat de Republica Moldova, cu 5 800 de tone, și alte surse, cu aproximativ 2 900 de tone.

Cel mai mare importator ucrainean a fost OKKO, cu 47.000 de tone, urmat de Ukrnafta, cu 42.700 de tone. UPG a importat 25.200 de tone, iar WOG – 23.600 de tone.

Datele „A-95” mai arată o creștere puternică a importurilor de benzină cu cifră octanică ridicată, de tip A-98 și A-100. Volumul acestora a ajuns la 5.700 de tone, cu 88% peste nivelul din iulie 2025.

Potrivit analiștilor, avansul este legat de introducerea standardului E10. Benzina A-98 și A-100 este exceptată de la obligația de a conține bioetanol, ceea ce i-a determinat pe mai mulți șoferi ucraineni să opteze pentru sortimentele premium.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Nov. 2026, 13:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 13:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.