Polonia și Lituania au acaparat piața! Moldova a livrat doar 3% din benzina importată de Ucraina

13 Aug. 2026, 12:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Aug. 2026, 12:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Importurile de benzină ale Ucrainei au urcat în luna iulie la aproximativ 196 mii de tone, cel mai ridicat nivel înregistrat după august 2025. Republica Moldova a furnizat 5 800 de tone, potrivit datelor prezentate de grupul de consultanță „A-95”.

Livrările moldovenești s-au redus față de luna iunie, când ajungeau la 9 600 de tone. Scăderea este de aproape 40%, iar Moldova a asigurat aproximativ 3% din volumul total importat de Ucraina în iulie.

Importurile-record au fost realizate în pofida dificultăților apărute după introducerea, la 1 iulie 2026, a standardului E10, care prevede adăugarea obligatorie a bioetanolului în benzină. Noua cerință a limitat numărul surselor din care Ucraina poate procura carburanți compatibili.

De exemplu, rafinăria grecească Hellenic Petroleum, utilizată anterior de companiile ucrainene în perioadele cu cerere ridicată, nu produce acest tip de benzină. Tensiunile apărute pe piață la începutul lunii au fost însă depășite în a doua jumătate a lui iulie.

Lituania a rămas principalul furnizor al Ucrainei, cu 56 mii de tone, în creștere cu 16% față de iulie 2025. Importurile din Polonia au avansat cu 68%, până la 51.700 de tone, atingând cel mai ridicat nivel din august anul trecut.

Împreună, Lituania și Polonia au furnizat 55% din benzina importată de Ucraina. Cea mai mare parte a acestor volume, aproximativ 97 mii de tone, a provenit de la întreprinderile grupului ORLEN, care a controlat astfel peste jumătate din importuri.

România s-a clasat pe locul al treilea între furnizori, cu 34 mii de tone, în creștere de la 31,2 mii de tone în iunie. Grecia a livrat 25 mii de tone, provenite de la rafinăria Motor Oil.

Germania și-a majorat livrările cu 78% față de iulie 2025, până la aproximativ 21 mii de tone. Întregul volum a fost importat de rețeaua ucraineană UPG.

Clasamentul furnizorilor a fost completat de Republica Moldova, cu 5 800 de tone, și alte surse, cu aproximativ 2 900 de tone.

Cel mai mare importator ucrainean a fost OKKO, cu 47.000 de tone, urmat de Ukrnafta, cu 42.700 de tone. UPG a importat 25.200 de tone, iar WOG – 23.600 de tone.

Datele „A-95” mai arată o creștere puternică a importurilor de benzină cu cifră octanică ridicată, de tip A-98 și A-100. Volumul acestora a ajuns la 5.700 de tone, cu 88% peste nivelul din iulie 2025.

Potrivit analiștilor, avansul este legat de introducerea standardului E10. Benzina A-98 și A-100 este exceptată de la obligația de a conține bioetanol, ceea ce i-a determinat pe mai mulți șoferi ucraineni să opteze pentru sortimentele premium.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 12:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
13 Aug. 2026, 12:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

România nu este pregătită în prezent pentru adoptarea monedei euro și nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare aderării la zona euro, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației din august 2026.

Potrivit guvernatorului, prioritatea României trebuie să rămână reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din produsul intern brut și menținerea disciplinei fiscale. Din acest motiv, stabilirea unui calendar realist pentru trecerea la euro nu este posibilă în actualele condiții.

„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. Țara nu este pregătită, iar prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm și să o păstrăm”, a declarat Isărescu.

Guvernatorul BNR a amintit că banca centrală a susținut activ pregătirile pentru adoptarea euro și a asigurat inclusiv un secretariat pentru coordonarea acestui proces. Până în anul 2018, la sediul BNR aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro.

Potrivit lui, pregătirile ajunseseră, în perioada 2011–2012, până la detalii logistice privind introducerea numerarului euro în România, alegerea sucursalelor bancare cu spații suficiente de depozitare și distribuirea stocurilor de bancnote și monede.

Procesul a fost însă întrerupt în 2018, după schimbarea priorităților interne și europene.

Isărescu a evocat și tentativa din perioada 2013–2014, când România îndeplinea criteriile de convergență, dar contextul extern era nefavorabil. Criza Greciei și problemele zonei euro generaseră la acel moment inclusiv discuții privind o posibilă destrămare a uniunii monetare.

Guvernatorul a subliniat că România nu poate decide să rămână permanent în afara zonei euro. Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, statul român s-a angajat să adopte moneda unică atunci când va îndeplini toate condițiile necesare.

„Nu avem statutul pe care l-au avut Anglia sau Danemarca pentru a ne păstra moneda națională. Decizia este deja luată. Discuția este când să o facem și când să începem pregătirile”, a explicat șeful BNR.

Acesta a avertizat că adoptarea euro nu înseamnă doar înlocuirea leului cu o altă monedă, ci presupune un proces politic, economic și social complex. Decizia trebuie asumată de Guvern și Parlament și susținută printr-un calendar politic și angajamente ferme.

Înainte de adoptarea monedei unice, România trebuie să intre în Mecanismul Cursului de Schimb ERM II și să rămână acolo cel puțin doi ani, păstrând stabilitatea cursului și a indicatorilor economici. Isărescu a atras atenția că simpla atingere temporară a criteriilor nu este suficientă.

„Nu este vorba să atingem țintele și după aceea să mai vedem. Trebuie să demonstrăm că ne putem autodisciplina și că putem păstra indicatorii”, a spus guvernatorul.

Mugur Isărescu a respins ideea că intrarea rapidă în zona euro ar putea obliga România să devină mai disciplinată fiscal. În opinia sa, după experiența crizei din Grecia, instituțiile europene nu vor accepta în ERM II un stat care nu demonstrează dinainte că își poate menține echilibrele economice.

Principala problemă rămâne deficitul bugetar, care trebuie coborât sub 3% din PIB. Potrivit șefului BNR, dezechilibrul fiscal alimentează și deficitul extern, precum și inflația, iar politica monetară nu poate compensa singură efectele unui deficit foarte ridicat.

Guvernatorul a criticat și instabilitatea legislației fiscale, amintind modificările repetate ale TVA și promisiunile politice de reducere a taxelor, care fac dificilă păstrarea criteriilor de convergență pe termen lung.

Întrebat când ar putea România să adopte în mod realist moneda euro, Isărescu a evitat să avanseze un termen precis. El a estimat însă că țara mai are nevoie de „câțiva ani buni” pentru a-și corecta situația fiscală.

„Oricum, după alegerile din 2028”, a afirmat guvernatorul, adăugând că discuțiile despre termene de cinci sau zece ani nu sunt serioase în lipsa unei decizii politice și a unui calendar asumat de Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!