Uleiul Moldovei, vândut pe nimic! Îl exportăm cu 22 de lei și îl importăm cu până la 35 de lei litrul

Piața externă a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova și-a schimbat configurația în iulie 2026. Volumul total al tranzacțiilor a coborât la 4 580 de tone, în valoare de 114,2 milioane de lei, față de 19.200 de tone și 455 de milioane de lei în luna iunie, arată o analiză a economistului Iurie Rija, realizată în baza datelor vamale.

Astfel, într-o singură lună, comerțul extern cu ulei de floarea-soarelui s-a redus de peste patru ori. Schimbarea a fost provocată în special de prăbușirea exporturilor, în timp ce importurile au rămas relativ stabile.

În iulie, Republica Moldova a exportat 3 473 de tone de ulei, în valoare de 77,7 milioane de lei. Cu o lună mai devreme, exporturile ajungeau la 17 900 de tone. Rezultă o scădere de peste cinci ori, echivalentă cu aproximativ 81%.

Importurile au însumat 1.107 tone, în valoare de 36,5 milioane de lei, față de aproximativ 1.300 de tone în iunie. „Importul a funcționat într-un regim relativ stabil, în timp ce exportul s-a contractat brusc”, constată economistul.

Ca urmare, ponderea importurilor în comerțul total a urcat de la 6,7% în iunie la 24,2% în iulie. În același timp, cota exporturilor a coborât de la 93,3% la 75,8%. Dacă în iunie raportul dintre exporturi și importuri era de aproape 14 la 1, în iulie acesta s-a redus la aproximativ 3 la 1.

Republica Moldova a rămas exportator net de ulei de floarea-soarelui, însă avantajul față de importuri s-a micșorat.

Analiza arată un dezechilibru structural. Moldova exportă exclusiv ulei brut în vrac, la un preț mediu de aproximativ 22 de lei litrul, dar importă preponderent ulei rafinat, mai scump.

Din totalul importurilor, 574 de tone au reprezentat ulei rafinat în vrac, achiziționat la aproximativ 31 de lei litrul, iar alte 508 tone au fost ulei îmbuteliat, la circa 35 de lei litrul. Importurile de ulei brut au fost nesemnificative și au totalizat numai 25 de tone.

Potrivit lui Rija, pentru fiecare litru de materie primă exportată, Republica Moldova plătește la import cu aproximativ 60% mai mult pentru produsul rafinat. Diferența reflectă valoarea adăugată generată de procesare, ambalare, promovarea mărcilor și logistica de vânzare – activități realizate în afara țării.

Principala destinație a exporturilor moldovenești a rămas România, care a cumpărat 3.154 de tone, în valoare de 69,9 milioane de lei. Aceasta a concentrat aproape 91% din volumul total exportat.

În Bulgaria au ajuns 293 de tone, iar în Grecia – 26 de tone. Deși cantitatea livrată pe piața elenă a fost redusă, aceasta a adus cel mai bun preț: 25,60 lei litrul, cu aproximativ 15,5% peste nivelul obținut în România.

Exporturile au rămas puternic concentrate și la nivelul companiilor. Danube Oil Company a livrat 2.911 tone, echivalentul a aproape 84% din volumul total. Compania a încasat 64,6 milioane de lei.

Cu toate acestea, poziția sa s-a redus față de iunie, când controla 94,1% din exporturile de ulei brut alimentar. Volumele companiei au coborât de la 12.600 de tone la 2.911 tone, fără o modificare majoră a prețului de vânzare.

Pe locul al doilea s-a clasat Vi Oil Agro, cu 293 de tone, urmată de gospodăria țărănească Osadciuc Victor, cu 172 de tone.

Pe partea importurilor, Ucraina și-a consolidat puternic poziția, furnizând 994 din cele 1.107 tone ajunse în Republica Moldova, adică aproape 90% din total. Restul a provenit din Rusia și România.

Ucraina a fost unicul furnizor de ulei rafinat în vrac, cu 574 de tone, și a livrat alte 395 de tone de ulei îmbuteliat. Rusia a furnizat 71 de tone de ulei ambalat, iar România – 42 de tone.

Economistul atrage atenția și asupra scumpirii importurilor. Prețul uleiului rafinat ucrainean livrat în vrac a urcat de la 26,24 lei litrul în iunie la 31,34 lei în iulie, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 20%.

În segmentul uleiului ambalat, produsul ucrainean a ajuns la 35,36 lei litrul și a devenit mai scump decât cel importat din Rusia, la 33,83 lei, și din România, la 34,64 lei.

În total, importurile au fost efectuate de 19 companii. Principalul importator a devenit Întreprinderea Isnovat, cu 249 de tone și o cotă de 22,5% din piață. Aceasta a fost urmată de Floarea Soarelui, cu 200 de tone, și Vitalcomus, cu 124 de tone.

Iurie Rija explică prăbușirea exporturilor prin epuizarea unei părți importante a stocurilor din sezonul precedent, în condițiile în care noua recoltă de floarea-soarelui nu ajunsese încă la procesare în volume importante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova pregătește o reformă a Serviciului Antigrindină, care presupune automatizarea completă a sistemelor de lansare a rachetelor și utilizarea inteligenței artificiale pentru gestionarea acestora. Noua tehnologie ar urma să permită operarea instalațiilor de la distanță, prin intermediul unor programe informatice, ceea ce va reduce necesarul de personal, a declarat ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu.

Potrivit oficialului, în prezent, aproape toate instalațiile de lansare a rachetelor antigrindină din Republica Moldova sunt operate manual, iar un singur sistem permite o automatizare limitată.

„Pentru moment, în Republica Moldova este doar un sistem care poate fi limitat automatizat. În rest, toate sunt manuale”, a explicat Osmochescu.

Ministrul susține că implementarea tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale, ar permite gestionarea centralizată și de la distanță a întregii infrastructuri antigrindină, fără necesitatea prezenței unui număr mare de angajați la fiecare punct de lansare.

„Dacă implementăm reforma de eficiență și automatizare completă a sistemelor de lansare, noi putem opera, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, dar în special de la distanță, prin software, toate sistemele de lansare”, a declarat ministrul Agriculturii.

Una dintre consecințele reformei ar fi reducerea numărului de angajați ai Serviciului Antigrindină de la aproximativ 1.000 în prezent la doar 70 de persoane.

Osmochescu a precizat că o asemenea reducere a personalului ar fi posibilă numai după automatizarea integrală a instalațiilor de lansare, proces care ar schimba fundamental modul de funcționare a serviciului.

Anterior, ministrul Agriculturii a anunțat că modernizarea sistemului antigrindină ar necesita o investiție de aproximativ 9 milioane de euro. Autoritățile urmăresc înlocuirea mecanismelor manuale cu tehnologii automatizate și reducerea costurilor de funcționare.

Totodată, Ministerul Agriculturii examinează posibilitatea lansării producției de rachete antigrindină în Republica Moldova, în parteneriat cu un investitor străin, începând cu anul 2027.