Vama aduce statului 3,5 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2021. De unde vin banii

Încasările Serviciului Vamal în primele 2 luni ale anului 2021 se ridică la circa 3,5 miliarde de lei, în creștere cu 4,5 % față de încasările din aceeași perioadă a anului precedent. În luna februarie a anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 2 miliarde lei, cu 5% mai mult, comparativ cu aceeași lună a anului 2020.

Totodată, pe parcursul lunii trecute, au fost perfectate 41 418 declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 165 702 de traversări. Cele mai tranzitate posturi vamale au fost Leușeni și Sculeni, cu 43 756 și respectiv, 28 013 traversări.

De asemenea, în luna februarie, ofițerii Liniei de informare au răspuns la 2 213 solicitări de informații cu privire la activitatea vamală.

În perioada vizată au fost constatate 593 de încălcări ale legislației vamale, fiind întocmite 235 procese-verbale cu privire la contravenție și aplicate amenzi în sumă de peste 2 milioane lei.

#bugetul de stat #vama #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.