Benzina și motorina se scumpesc: ANRE dă vina pe cotațiile internaționale și anunță pe câte zile ajung stocurile

Un litru de motorină va costa cu 60 de bani mai mult, iar benzina se va scumpi cu 27 de bani în următoarele zile. Pentru perioada 12–14 septembrie, ANRE a stabilit un preț maximal de 34,46 lei pentru motorina standard și 33,04 lei pentru benzina COR 95.

Scumpirea vine după o creștere puternică a prețurilor pe piețele internaționale. În doar două săptămâni, cotația Platts pentru motorină a urcat cu 265 de dolari pe tonă, adică 20,3%, iar cea pentru benzină a crescut cu 105 dolari pe tonă, sau 8,6%.

În paralel, petrolul Brent a trecut în această săptămână de pragul de 107 dolari pentru un baril, un nivel atins pentru a treia oară în ultimii 10 ani.

ANRE leagă această evoluție de intensificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și riscurile privind aprovizionarea globală cu produse petroliere. Potrivit autorității, aceste evoluții pun presiune directă asupra prețurilor carburanților din Republica Moldova.

În același timp, ANRE susține că, deocamdată, nu există probleme de aprovizionare pe piața locală. „Deși piața rămâne expusă evoluțiilor regionale și internaționale, care pot influența lanțurile de livrare, nivelul stocurilor a fost restabilit și se află sub monitorizarea permanentă a autorităților responsabile”, precizează instituția.

În prezent, rezervele de motorină ajung pentru aproximativ 10 zile de consum, iar cele de benzină pentru circa 20 de zile. ANRE precizează că aceste stocuri sunt suficiente pentru necesarul actual al pieței, chiar dacă situația de criză care a provocat deficitul de produse petroliere și probleme în lanțurile logistice nu a fost încă depășită.

Totodată, practic toate rețelele de benzinării din țară nu raportează lipsa principalelor produse petroliere, potrivit ANRE.

#pret #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump