Istratii a vrut electrice fără taxe, dar Guvernul a decis altfel

Vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dorian Istratii, spune că ar fi preferat păstrarea facilităților fiscale pentru automobilele electrice, însă consideră că introducerea unei accize este o variantă mai puțin împovărătoare decât aplicarea TVA.

Potrivit deputatului, el rămâne un susținător al promovării vehiculelor electrice și ar fi optat pentru menținerea cotei zero. Totuși, Istratii afirmă că a înțeles argumentele Guvernului privind necesitatea ca toate categoriile să contribuie la bugetul de stat și apropierea sistemului fiscal de practicile aplicate în Uniunea Europeană.

„Eu sunt promotor și cred că trebuia păstrată cota zero, să le promovăm mai departe, dar am înțeles argumentele colegilor din Guvern că toată lumea trebuie să contribuie la buget și inclusiv că va trebui să aplicăm TVA, pentru că în UE se aplică TVA, inclusiv în România”, a declarat Dorian Istratii.

Vicepreședintele Comisiei economie susține însă că aplicarea TVA ar fi fost mult mai costisitoare pentru cumpărătorii de automobile electrice decât acciza propusă.

Potrivit calculelor prezentate de acesta, pentru un automobil electric cu masa de până la două tone, acciza ar constitui aproximativ 30 de mii de lei, în timp ce aplicarea TVA ar fi putut genera un cost de circa 60 de mii de lei.

„Aplicarea TVA, discutând cu colegii, ar fi mai scumpă pentru electrice. De exemplu, sub două tone, acciza este de 30 de mii de lei, dar TVA ar fi costat 60 de mii de lei, mult mai mult”, a explicat Istratii.

În aceste condiții, deputatul consideră că introducerea accizei reprezintă o soluție mai echilibrată, deoarece povara fiscală nu ar fi la fel de mare și ar păstra interesul cetățenilor pentru achiziția automobilelor electrice.

„Măsura de acciză este mai bună și nu este atât de substanțială și creează dorința cetățenilor de a-și achiziționa un vehicul electric”, a punctat vicepreședintele Comisiei economie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.