Moldova caută antidotul la gazul scump. Coridorul Transbalcanic vine cu tarife mai competitive

Republica Moldova ar putea beneficia de condiții mai avantajoase pentru transportul gazelor naturale din surse alternative, odată cu trecerea Coridorului Transbalcanic la un nou regim comercial începând cu 1 octombrie 2026. Ruta este una strategică pentru aprovizionarea Moldovei și Ucrainei cu gaze aduse din sudul Europei.

Potrivit Energy Community, operatorii sistemelor de transport de-a lungul rutei Grecia–Bulgaria–România–Republica Moldova–Ucraina lucrează la îmbunătățirea condițiilor comerciale și la oferirea unor produse de capacitate mai competitive.

Coridorul permite transportarea gazelor din Grecia spre nord, inclusiv a gazelor naturale lichefiate aduse prin terminalele din regiune, dar și a gazelor azere care ajung pe piața europeană prin Coridorul Sudic de Gaze. Pentru Republica Moldova, ruta reprezintă una dintre principalele alternative la aprovizionarea tradițională din est.

Noile condiții sunt importante în special din perspectiva costului transportului. Reducerea tarifelor și coordonarea mai bună între operatorii sistemelor din statele traversate ar putea face ruta mai atractivă pentru traderii care livrează gaze către Republica Moldova și Ucraina.

Schimbările nu înseamnă însă automat gaze mai ieftine pentru consumatorii moldoveni. Costul final va continua să depindă de prețul gazului la sursă, tarifele percepute pe fiecare segment al traseului, capacitatea rezervată și momentul în care sunt efectuate achizițiile.

Operatorul român Transgaz a publicat deja tarifele aplicabile pentru noul an gazier, 1 octombrie 2026 – 30 septembrie 2027, și a oferit spre rezervare capacități pentru luna octombrie inclusiv la punctul de interconectare Ungheni, prin care gazele din România pot ajunge în Republica Moldova.

Importanța Coridorului Transbalcanic a crescut după reducerea dependenței Republicii Moldova de gazele rusești. Infrastructura, utilizată în trecut în principal pentru transportarea gazelor rusești din nord spre Balcani, poate funcționa acum în sens invers și permite aducerea gazelor din Grecia și alte surse sudice către Moldova și Ucraina.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.