Consumul mondial de vin s-a redus! Planeta lasă paharul jos, iar România îl umple

29 Sept. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 16:31 // Actual //  Ursu Victor

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.

29 Sept. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Sept. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, vrea restructurarea tuturor companiilor de stat din Republica Moldova. La o lună de la preluarea mandatului, ministrul spune că reforma întreprinderilor de stat este una dintre principalele sale priorități și susține că unele dintre acestea ar putea fi deschise către capital privat sau listate la bursă.

„În ceea ce privește companiile de stat, aș vrea să fie restructurate toate”, a declarat Claudiu Năsui într-un interviu pentru Wall-Street.ro.

Ministrul nu a prezentat deocamdată o listă a întreprinderilor care ar urma să fie restructurate și nici un calendar pentru această reformă. Năsui spune că prioritățile urmează să fie stabilite după discuțiile cu ceilalți membri ai Guvernului.

„În primul rând, aș vrea să reformăm companiile de stat. Dacă reușim să reformăm companiile de stat în viziunea Guvernului Tofan, atunci va fi un salt uriaș înainte. Probabil vom face ceva ce alte țări, nu spun neapărat România, ar fi trebuit să facă de mult timp”, a declarat ministrul.

Năsui susține că reforma nu ar trebui să se limiteze la reorganizarea companiilor, ci să includă și atragerea capitalului privat și străin. El consideră că unele întreprinderi de stat ar putea fi listate la bursă, însă nu spune deocamdată care dintre acestea ar putea ajunge pe piața de capital.

„Nu cred că întreprinderile de stat funcționează bine, în general. Nu cred că au stimulentele corecte, nu cred că au informația corectă și nu au motivația corectă de profit și pierdere. De aceea cred că reforma trebuie să meargă în direcția listării lor și a atragerii de capital străin sau capital privat în interiorul lor”, a adăugat ministrul.

În același timp, Năsui spune că privatizările și dezvoltarea pieței de capital trebuie privite în cadrul unei reforme mai ample a sectorului de stat.

„În privința privatizărilor și a unei noi piețe de capital, acesta este un lucru pe care și Uniunea Europeană ne încurajează și dorește să îl facem. Deci da, este cu siguranță parte din plan. Dar trebuie să avem o viziune mare. Guvernele nu pot face micromanagement. Trebuie să existe o perspectivă macro asupra lucrurilor și schimbări la nivel de politici publice, nu doar măsuri punctuale”, a declarat el.