361 milioane în VMS, în timp ce gazul putea fi cumpărat mai ieftin! Buzatu refuză să spună pe ce termen și cu ce câștig

Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului, însă conducerea companiei nu oferă detalii cu privire la durata plasamentelor și randamentul obținut.

Eugen Buzatu, directorul Energocom a declarat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, că societatea desfășoară mai multe tipuri de activități, inclusiv furnizarea și tradingul de gaze naturale, activități pe piața liberă de energie electrică, dar și operațiuni care țin de instrumente financiare.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat directorul Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat ce înseamnă concret „perioade scurte” și pentru câte luni au fost cumpărate valorile mobiliare de stat, Buzatu a evitat să ofere detalii.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a spus acesta.

Directorul Energocom nu a dorit să comunice nici suma totală plasată, însă în cadrul emisiunii a fost invocată cifra de 361 de milioane de lei, aferentă primului semestru al anului.

Discuția a vizat inclusiv oportunitatea utilizării acestor bani pentru achiziția de gaze naturale într-o perioadă în care prețurile de pe piețele externe erau mai reduse.

Moderatorul emisiunii a ridicat problema dacă plasarea banilor în VMS a fost mai avantajoasă decât cumpărarea gazelor la un preț mai mic, în condițiile în care diferențele de cotație ar fi putut genera economii mai mari pentru consumatori.

Buzatu a reiterat însă că plasamentele în valori mobiliare de stat țin de managementul intern al trezoreriei companiei și nu a oferit informații privind dobânda, maturitatea sau eventualele investiții efectuate în semestrul al doilea.

La un moment dat, prezent în cadrul emisiunii, deputatul Vasile Costiuc a spus că în primul semestru al anului 2026 plasamentele în VMS s-au cifrat la 361 milioane de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația accelerează peste așteptări în unele dintre cele mai mari economii ale zonei euro, pe fondul scumpirii puternice a energiei. Datele publicate miercuri arată creșteri importante ale prețurilor în Franța, Italia, Germania și Spania, evoluție care pune din nou presiune pe Banca Centrală Europeană (BCE).

În Franța, rata anuală a inflației armonizate a urcat la 3,4% în septembrie, de la 2,6% în august. În Italia, creșterea a fost și mai pronunțată, inflația ajungând la 4,1%, comparativ cu 3,2% în luna precedentă.

În Germania, inflația a crescut de la 2,9% la 3,3%, în timp ce Spania a raportat o accelerare de la 4,6% la 5%.

Toate aceste niveluri depășesc ținta de 2% urmărită de BCE. În același timp, inflația de bază, care exclude componentele volatile precum energia și alimentele, s-a menținut la 2,4% pentru a treia lună consecutivă.

Evoluțiile din principalele economii sunt urmărite atent înaintea publicării datelor pentru întreaga zonă euro. Economiștii consultați de Reuters estimează că inflația anuală din blocul comunitar ar putea ajunge la 3,6% în septembrie, față de 3,2% în august.

Principalul factor care alimentează scumpirile este energia. Gazele naturale, benzina și motorina s-au scumpit puternic, iar efectele încep să se transmită și către alte sectoare ale economiei.

Accelerarea inflației complică astfel calculele BCE privind politica monetară. Potrivit informațiilor citate de Reuters, piețele financiare anticipează noi majorări ale dobânzilor în următoarele 12 luni, după cele două majorări operate în acest an.

BCE estima anterior că inflația va ajunge la 3,6% în ultimul trimestru al anului. În cazul în care prețurile energiei vor rămâne ridicate, economiștii consideră că vârful inflației ar putea fi mai aproape de 4%. În scenariul nefavorabil analizat de banca centrală, inflația ar putea ajunge la 4% atât în ultimul trimestru din 2026, cât și în primele trei luni din 2027.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat recent că o reacție moderată a politicii monetare rămâne adecvată, întrucât actuala creștere a inflației nu a generat, deocamdată, efecte secundare generalizate în zona euro. Economiștii avertizează însă că menținerea prețurilor ridicate la energie ar putea începe să împingă în sus și inflația de bază la începutul anului viitor.