Duș rece de la Banca Mondială! Moldova pierde 0,8 puncte procentuale din creșterea economică prognozată

Banca Mondială și-a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2027, de la 3,8% la 3% și semnalează perspective mai modeste pentru economia țării. Pentru anul curent, instituția financiară internațională estimează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de numai 1,9%.

Potrivit estimărilor prezentate, economia Republicii Moldova ar urma să înregistreze o accelerare modestă în următorii doi ani, cu un avans de 3% în 2027 și de 3,2% în 2028. Cu toate acestea, reducerea prognozei pentru 2027 cu 0,8 puncte procentuale indică o perspectivă mai puțin favorabilă decât cea anticipată anterior.

Printre factorii care continuă să afecteze economia se numără prețurile ridicate la energie, cererea externă slabă și presiunile inflaționiste. Aceste provocări limitează capacitatea de redresare economică și mențin incertitudinile privind ritmul de dezvoltare în următorii ani.

Revizuirea prognozei vine în contextul în care Republica Moldova încearcă să stimuleze investițiile și să accelereze modernizarea infrastructurii, inclusiv prin intermediul fondurilor europene. Totuși, efectele acestor investiții asupra creșterii economice depind de ritmul implementării proiectelor și de evoluția condițiilor economice interne și externe.

În raportul din octombrie, Banca Mondială a menținut prognoza pentru 2026 la 1,9%, dar a îmbunătățit ușor estimarea pentru 2027, de la 2,9% în iunie la 3%. Comparativ cu prognoza din ianuarie, când instituția anticipa o creștere de 3,8% pentru 2027, perspectiva rămâne însă considerabil mai modestă.

Datele arată că economia Republicii Moldova a crescut cu 2,4% în 2025, după un avans de numai 0,1% în 2024. În prima jumătate a anului 2026, creșterea PIB a fost de doar 0,6%, ceea ce confirmă ritmul lent al activității economice.

Prognoza Băncii Mondiale este apropiată de cea a Ministerului Dezvoltării Economice, care estimează pentru anul curent o creștere de 1,8%, urmată de 2,8% în 2027 și 3,2% în 2028.

În același timp, Banca Mondială avertizează că o nouă escaladare a conflictelor din Orientul Mijlociu, însoțită de scumpirea petrolului și gazelor, ar putea amplifica presiunile inflaționiste. Instituția estimează că deficitul bugetar al Republicii Moldova se va menține peste 4% din PIB pe termen mediu, în timp ce investițiile publice susținute de fondurile europene ar putea contribui la relansarea economiei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi transformată în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”, cu capital integral de stat, până la 31 decembrie 2026. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege care reglementează reorganizarea și transferul patrimoniului, al datoriilor și al obligațiilor față de salariați către noua societate.

Reorganizarea nu presupune privatizarea întreprinderii sau transferul controlului infrastructurii feroviare către persoane private. Statul va deține integral acțiunile „CFM-Infra”, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul său.

Reforma urmărește separarea administrării infrastructurii de activitatea de transport de pasageri și mărfuri. Procesul a început odată cu înființarea SA „Calea Ferată din Moldova Pasageri și Marfă”, iar transformarea întreprinderii de stat în „CFM-Infra” va permite funcționarea distinctă a celor două activități, cu reguli și mecanisme de finanțare adaptate fiecăreia.

Documentul prevede că noua societate va deveni succesoarea CFM în toate drepturile și obligațiile. Aceasta va prelua inclusiv eventualele restanțe față de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale și fondurile de asigurare medicală, precum și obligațiile aferente împrumuturilor externe recreditate. Existența datoriilor nu va putea împiedica inițierea sau finalizarea reorganizării.

Totodată, transformarea întreprinderii nu va fi condiționată de efectuarea unui control fiscal prealabil. Serviciul Fiscal de Stat își va păstra dreptul de a verifica activitatea inclusiv după reorganizare, iar obligațiile fiscale constatate ulterior vor reveni societății succesoare.

Creditorii vor fi notificați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind inițierea procedurii. Ei vor putea solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor în termen de zece zile de la publicarea avizului. Documentul limitează însă posibilitatea blocării reorganizării: instanța o va putea suspenda doar dacă un creditor demonstrează existența unui prejudiciu grav, real și iminent, care nu poate fi remediat prin măsurile de protecție prevăzute.

În cazul salariaților transferați, „CFM-Infra” va prelua drepturile și obligațiile din contractele individuale de muncă și din contractul colectiv în vigoare. Documentul prevede și că eventualele disponibilizări vor trebui efectuate conform legislației muncii.

Agenția Proprietății Publice va coordona reorganizarea, inclusiv inventarierea, delimitarea și evaluarea patrimoniului. Bunurile cu un statut juridic neclar vor fi înscrise într-un inventar provizoriu și nu vor putea fi vândute, gajate sau incluse în capitalul social până la clarificarea și înregistrarea drepturilor asupra lor. Pe întreaga durată a procedurii, autoritățile și întreprinderea vor trebui să asigure continuitatea transportului feroviar și funcționarea infrastructurii.

Reorganizarea are loc în contextul unor datorii importante: potrivit datelor pentru sfârșitul lunii august 2026, prezentate în Parlament, CFM avea obligații de 248,65 milioane de lei față de bugetul public național, datorii comerciale de 185,77 milioane de lei și angajamente externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei, însă nu mai înregistra restanțe salariale.