Dosarul Casa Modei și Asito, întors în prima instanță după ce au fost falsificate teste Covid. Ce urmează

Dosarul Casa Modei și Asito a fost întors în prima instanță. Se ântâmplă după ce prin decizia din 8 iunie 2021, instanța de apel „a interpretat legea în beneficiul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și a admis recursul avocaților săi, cauza penală fiind întoarsă în instanța de fond, la un alt complet de judecată” se scrie în cadrul unui cominicat de presă emis de „Continental Business Invest” SRL. Compania este de părerea că chotărârea în cauză este una ilegală și invocă mai multe motive, „evidente chiar și pentru persoanele fără studii juridice”.

Potrivit „Continental Business Invest”, plenul Curții de Apel consideră că judecătorul de instrucție a încălcat dreptul avocaților lui Platon atunci când a pronunțat decizia în lipsa lor. „Precizăm că aceștia au absentat din cauza unui pretins test pozitiv la COVID-19, însă acel test era fals, fapt confirmat de instituția responsabilă – Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Reamintim că, până la prezentarea testului fals, care avea scopul evident de a tergiversa examinarea cauzei, avocații lui Platon au participat la ședințe și de fiecare dată au cerut amânarea neîntemeiată a deciziei judecătorești în cadrul a cel puțin 4 ședințe. Atât părțile implicate în proces, cât și observatorii din societate au putut vedea cu ușurință cum Platon și avocații săi încercau tergiversarea cauzei la Judecătoria Ciocana”, se arată în comunicatul de presă al companiei.

(DOC) Avocatul lui Platon și-ar fi falsificat testul la COVID pentru a câștiga o decizie de judecată

SC „Continental Business Invest” SRL menționează că, potrivit Codului de Procedură Penală, încheierea unui judecător de instrucție este irevocabilă, cu câteva excepții în care nu se încadrează dosarul celor două imobile. „Anume din motivul că încheierea judecătorului de instrucție este irevocabilă, Curtea de Apel a respins (în luna ianuarie și februarie) alte două recursuri pe acest caz. Însă a treia oară, într-o manieră absolut inexplicabilă, l-a admis, l-a examinat și a decis întoarcerea dosarului în instanța de fond. Mai grav decât atât este faptul că singurul argument pe care se sprijină decizia plenului este un Test anti-COVID fals prezentat de avocatul lui Platon”, se precizează în comunicat.

SC „Continental Business Invest” SRL informează că a înaintat o solicitare în adresa plenului Curții Apel care, în speță, presupune asigurarea echității în fața legii. „Dacă magistrații i-au dat câștig de cauză lui Platon din motivul că avocatul său și-a înscenat boala, logica juridică îi obligă pe aceeași magistrați să anuleze și controversata decizie din luna decembrie 2020, când instanța de fond a decis să pună sechestru pe cele două imobile trecându-le în folosința lui Platon, contrar faptului că avocații SC „Continental Business Invest” SRL nu au fost înștiințați despre o asemenea ședință și, prin urmare, nu au fost prezenți în momentul pronunțării verdictului. Precizăm că egalitatea în fața legii și a autorităților este un drept fundamental consfințit în Constituția Republicii Moldova, dar și în Codul de Procedură Penală”, menționează compania.

„SC „Continental Business Invest” SRL condamnă manieră dubioasă în care s-a pronunțat decizia Curții de Apel din 8 iunie 2021. Rugăm comunitatea de profil să atragă atenția asupra riscului înregistrării unor precedente periculoase în justiția Republicii Moldova. De asemenea, solicităm organelor abilitate să se expună pe marginea cazului și să intervină întru stoparea gravelor abateri de la lege. În caz contrar, Republica Moldova are toate șansele să susțină cu brio un nou test al rușinii în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului”, se mai spune în comunicat.

SC „Continental Business Invest” SRL precizează că dosarul „Casa Modei” și fostului sediu „Asito” se află acum pe masa a două instanțe: Judecătoria Ciocana – unde a fost întors recent de instanța ierarhic superioară și pe masa Curții de Apel – unde avocații companiei „Continental Business Invest” au solicitat asigurarea echității în fața legii și anularea controversatei decizii din luna decembrie 2020.

La Judecătoria Ciocana, o primă ședință este stabilită pentru data de 5 iulie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.