Decizia a fost luată! „Casa Modei” și fostul sediu ASITO, transmise în posesia lui Vladimir Russu

Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au respins, calificând drept neîntemeiată plângerea înaintată de Veaceslav Platon împotriva ordonanței emise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, la 6 aprilie 2021, prin care Casa Modei și fosta clădire ASITO au fost transmise în posesia omului de afaceri Veaceslav Platon. Declarația a fost făcută de Sergiu Istrate, avocatul omului de afaceri Vladimir Russu, după ședința de judecată, transmite IPN.

Potrivit lui Vladimir Russu, avocații lui Veaceslav Platon au solicitat ca și miercuri, 5 mai, ședința de judecată să fie amânată, însă cererea nu a fost acceptată de judecători:

„Vreau să menționez că, a câta oară, avocații lui Platon au solicitat amânarea ședinței din motiv că chipurile unul dintre ei a făcut test la COVID-19 și a expediat rezultatul testului prin poșta electronică în adresa instanței de judecată, în același timp, în test nu este indicat nici că este pozitiv, nici că este negativ, ceea ce este foarte straniu când faci un test la COVID-19. Al doilea avocat, printr-o cerere, a declarat că a fost în contact cu primul și, respectiv, există bănuieli cu privire la starea sa de sănătate. Instanța a considerat că aceste argumente sunt neîntemeiate”.

În context, susține Vladimir Russu, documentele prezentate în vederea amânării ședinței au fost calificate de judecător ca și documente care nu pot fi reținute pentru a amâna ședința. Drep urmare, judecătorul a plecat în camera de deliberare și a pronunțat hotărârea prin care plângerea a fost respinsă.

Veaceslav Platon a cerut anularea ordonanței procurorului general, care acum trei săptămâni a constatat grave încălcări în actele semnate de subalternii săi de la PCCOCS și a dispus ca bunurile imobile să revină în proprietatea lui Vladimir Russu. Prima ședință a fost amânată din cauza că avocatul lui Platon a invocat contactul cu o persoană infectată cu COVID-19. În cazul celei de-a două ședințe, amânarea a survenit după ce avocatul lui Platon a solicitat ca procurorul să pună la dispoziția instanței de judecată materialele din cauza penală care reflectă legalitatea ordonanței procurorului general.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.