Ai bani la bancă? Statul vrea să-ți ia de două ori mai mult din dobânzile câștigate

15 Oct. 2026, 13:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 13:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Moldovenii care își păstrează economiile în depozite bancare ar putea achita un impozit de două ori mai mare pe dobânzile încasate. Guvernul susține trecerea de la cota preferențială de 6% la cota generală de 12%, potrivit avizului asupra amendamentelor la proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale, inițiativa legislativă nr. 326 din 8 septembrie 2026.

Executivul a respins amendamentul prin care se propunea păstrarea actualului regim fiscal pentru veniturile obținute de persoanele fizice din dobânzi. Modificările vizează nu doar depozitele bancare, ci și veniturile din dobânzile plătite de asociațiile de economii și împrumut, furnizorii de servicii de finanțare participativă, precum și emitenții de titluri de creanță și obligațiuni.

Potrivit argumentelor Guvernului, abrogarea alineatului (37) al articolului 90¹ din Codul fiscal ar determina impozitarea acestor venituri la cota generală de 12%, aplicabilă veniturilor persoanelor fizice.

În prezent, dobânzile respective beneficiază de o cotă redusă de 6%, însă autoritățile consideră necesară eliminarea acestui tratament fiscal preferențial.

Impactul asupra deponenților poate fi ilustrat printr-un calcul simplu. În cazul unui depozit bancar de 100.000 de lei, remunerat cu o dobândă anuală de 5%, persoana fizică obține un venit brut de 5.000 de lei. La actuala cotă de 6%, impozitul constituie 300 de lei, iar deponentul rămâne cu 4.700 de lei. Dacă impozitul crește la 12%, statul va încasa 600 de lei, iar venitul net al deponentului se va reduce la 4.400 de lei.

Astfel, pentru aceeași sumă economisită și aceeași dobândă oferită de bancă, impozitul achitat statului se dublează, iar câștigul net al deponentului scade cu 300 de lei anual.

Pentru persoanele care obțin venituri mai mari din dobânzi, diferența devine și mai pronunțată. De exemplu, la un câștig anual brut de 20.000 de lei din dobânzi, impozitul ar crește de la 1.200 la 2.400 de lei, ceea ce înseamnă 1.200 de lei suplimentari transferați la bugetul de stat.

Modificarea ar afecta randamentul net al economiilor populației și ar diminua veniturile obținute din plasamentele purtătoare de dobândă, fără ca băncile să fie obligate să modifice ratele dobânzilor oferite clienților.

Potrivit documentului, Guvernul nu susține menținerea cotei de 6%, ceea ce indică intenția de a uniformiza tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi cu cel aplicabil altor categorii de venituri ale persoanelor fizice.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.