Pod spre nicăieri! Construcția de peste Nistru e gata în proporție de 65%, dar șoferii nu vor putea circula

Podul temporar peste Nistru, care va lega localitățile Cosăuți din Republica Moldova și Iampol din Ucraina, este construit în proporție de 65% și ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026. Cu toate acestea, noua construcție nu va putea fi utilizată pentru transportul obișnuit de pasageri și mărfuri, fiind destinată exclusiv lucrărilor la viitorul pod permanent, pentru care autoritățile nu au identificat încă o sursă de finanțare, scrie radiomoldova.md.

Compania ucraineană responsabilă de lucrări a anunțat că structura podului temporar a ajuns deja pe malul moldovenesc al Nistrului. Din lungimea totală de 276 de metri, au fost construiți 180 de metri, iar 15 dintre cele 24 de structuri metalice de susținere au fost instalate.

Fiecare structură de susținere este formată din opt elemente tubulare și trei dispozitive de protecție împotriva gheții. Partea carosabilă va fi amplasată la aproximativ 11 metri deasupra nivelului râului, iar construcția va include grinzi metalice și plăci din beton armat.

În paralel, pe teritoriul Ucrainei, se apropie de finalizare amenajarea unui drum de acces de aproximativ trei kilometri. Urmează construirea infrastructurii de acces de pe malul moldovenesc și conectarea acesteia la rețeaua rutieră existentă.

Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Nicolai Mîndra, a explicat pentru Teleradio-Moldova că podul temporar are un rol strict tehnologic și va permite transportarea materialelor grele necesare construirii podului permanent.

„Este un pod tehnologic, pentru construcția podului din piatră, podului capital. Podul permite transportarea greutăților pe el, pentru a fi montate grinzile pentru podul capital”, a declarat oficialul.

Deși construcția poate suporta încărcături mari, utilizarea acesteia pentru traficul rutier obișnuit este limitată de infrastructura de acces de pe teritoriul Republicii Moldova.
„Drumul de acces trece prin localități și cu raze foarte abrupte, acest pod nu va putea fi folosit pentru transport de marfă sau de pasageri cu capacități mari și va soluționa doar problema de construcție a podului capital”, a precizat Nicolai Mîndra.

Situația este complicată și de lipsa finanțării pentru podul permanent, care reprezintă obiectivul principal al proiectului. Autoritățile au solicitat inclusiv sprijin financiar european, însă deocamdată nu există o sursă de finanțare confirmată.

Potrivit secretarului de stat, realizarea construcției permanente va necesita investiții considerabile și un termen îndelungat de execuție, având în vedere complexitatea tehnică a lucrărilor.
„E un obiectiv de construcție de lungă durată, pentru că-i infrastructură majoră, e un pod cu înălțimi până la 40 de metri”, a explicat Mîndra.

Proiectul podului rutier Cosăuți–Iampol a fost lansat în 2021, însă ulterior a fost suspendat din cauza problemelor de finanțare, agravate de invazia Rusiei în Ucraina.
Conform înțelegerilor dintre cele două state, Ucraina este responsabilă de construcția podului propriu-zis, în timp ce Republica Moldova trebuie să asigure infrastructura rutieră de acces, inclusiv un drum de ocolire a satului Cosăuți și amenajarea unui nou punct de trecere a frontierei.

Lucrările la podul tehnologic au început în 2026, în încercarea de a pregăti terenul pentru reluarea proiectului principal. Astfel, chiar dacă podul temporar va fi finalizat în acest an, deschiderea unei noi legături rutiere între Republica Moldova și Ucraina rămâne dependentă de identificarea finanțării și construirea podului permanent.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Poluarea râului Nistru cu produse petroliere, provocată de atacul asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk din Ucraina, a costat Republica Moldova 2,33 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 46 de milioane de lei. Aproape 200.000 de persoane au fost afectate sau expuse riscului de a rămâne fără apă, iar 100.000 de oameni au pierdut temporar accesul la alimentarea centralizată, arată o evaluare realizată de Guvern, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană.

Raportul cu privire la pierderile provocate de criza din primăvara anului 2026 a fost prezentat pe 16 octombrie de Centrul Național de Management al Crizelor, în parteneriat cu Delegația Uniunii Europene și ONU. Evaluarea a implicat aproximativ 40 de specialiști, reprezentanți ai 18 instituții naționale și 10 experți internaționali.

Cea mai mare parte a notei de plată, respectiv 1,18 milioane de euro, reprezintă pierderi în sectorul reducerii riscurilor de dezastre, generate de intervențiile necesare pentru gestionarea crizei. Alte 724.000 de euro sunt atribuite sectorului de mediu, 329.000 de euro alimentării cu apă și sanitației, iar 97.000 de euro sistemului de sănătate.

Deși nu au fost înregistrate distrugeri ale infrastructurii, clădirilor sau echipamentelor, costurile operațiunilor de intervenție, cheltuielile suplimentare pentru menținerea serviciilor publice și efectele asupra mediului au împins pierderile totale la peste două milioane de euro.

Criza s-a agravat după suspendarea preventivă a captării apei de la Cosăuți, punct care alimentează sistemul de aprovizionare din nordul Republicii Moldova. Măsura, necesară pentru a preveni contaminarea rețelelor, a lăsat temporar fără apă din sistemul centralizat aproximativ 100.000 de persoane.

Pentru a asigura necesarul populației, autoritățile au distribuit peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică. În același timp, unele servicii medicale neurgente au fost amânate, iar școlile din municipiul Bălți au trecut temporar la învățământ online.

Potrivit evaluării, cel mai afectat a fost raionul Soroca. Consecințele crizei au fost resimțite în special de persoanele în vârstă, cele cu dizabilități, familiile cu venituri reduse și gospodăriile fără mijloace proprii de transport.

Experții nu au identificat efecte macroeconomice măsurabile, însă avertizează asupra vulnerabilităților sistemului de alimentare cu apă și a capacității instituțiilor de a reacționa la asemenea incidente.

Mai mult, nota de plată nu se încheie la cele 2,33 milioane de euro. Pentru perioada 2026–2031, raportul identifică necesitatea unor investiții suplimentare în prevenirea și gestionarea unor crize similare, inclusiv modernizarea sistemelor de monitorizare a apei, dotarea laboratoarelor, gestionarea deșeurilor contaminate și dezvoltarea surselor alternative de alimentare.

În sectorul sănătății sunt recomandate investiții în surse autonome de apă și energie pentru instituțiile medicale, astfel încât acestea să poată funcționa inclusiv în cazul întreruperii serviciilor centralizate.

Raportul propune și consolidarea cooperării cu Ucraina, inclusiv prin protocoale comune de intervenție, schimb de informații în timp real și măsuri coordonate pentru protejarea bazinului Nistrului.

Poluarea s-a produs în urma atacului asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, din Ucraina. În timpul crizei, Uniunea Europeană a activat Mecanismul de Protecție Civilă, prin care au fost mobilizate echipamente specializate, generatoare, materiale absorbante și servicii de monitorizare prin satelit.