Cerul Moldovei devine tot mai aglomerat! Vietnam, Dubai și alte 59 de destinații în meniul aeroportului

26 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Chișinău intră în sezonul de iarnă 2026–2027 cu o rețea de 61 de destinații directe din 30 de țări, operate de 25 de companii aeriene. De la marile capitale europene până la plajele exotice din Vietnam, Egipt și Emiratele Arabe Unite, pasagerii vor avea la dispoziție o ofertă diversificată de zboruri, în contextul în care traficul aerian din Republica Moldova continuă să înregistreze creșteri.

Potrivit programului anunțat de administrația aeroportului, odată cu trecerea la ora de iarnă, pasagerii vor putea călători direct spre orașe precum Amsterdam, Paris, Londra, Roma, Berlin, Viena, Praga, Barcelona, Lisabona, Copenhaga și Dublin. Printre destinațiile mai îndepărtate se numără Dubai, stațiunile egiptene Hurghada, Sharm el-Sheikh, Marsa Alam și El Alamein, dar și insula Phu Quoc din Vietnam.

Germania rămâne una dintre țările cu cele mai multe conexiuni aeriene directe din Chișinău. Programul include Berlin, Dortmund, Dresda, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, Memmingen, Nürnberg și Stuttgart. Pentru Frankfurt sunt disponibile două aeroporturi, Frankfurt Main și Frankfurt-Hahn.

O ofertă extinsă este disponibilă și pentru Italia, unde pasagerii pot zbura spre Bologna, Milano, Roma, Torino, Veneția și Verona. În cazul orașului Milano, cursele sunt operate prin aeroporturile Bergamo și Malpensa.

Pentru cei interesați de destinațiile turistice, sezonul de iarnă aduce conexiuni spre Alicante, Barcelona și Valencia, în Spania, dar și spre Antalya și Istanbul, în Turcia. Zborurile directe spre Istanbul sunt prevăzute atât pe aeroportul principal al orașului, cât și pe Sabiha Gökçen.

Rețeaua mai include destinații din Europa Centrală și de Est, precum Brașov, București, Varșovia, Wrocław, Bratislava, Budapesta, Sofia și Riga. Totodată, vor fi disponibile legături aeriene cu Tbilisi și Batumi, în Georgia, Baku, în Azerbaidjan, Erevan, în Armenia, și Tel Aviv, în Israel.

Extinderea și diversificarea rețelei de destinații vine pe fondul unei creșteri susținute a traficului de pasageri. Numai în luna septembrie 2026, Aeroportul Chișinău a deservit 761.886 de pasageri, cu 17,9% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Creșterea în termeni absoluți a constituit 115.927 de călători.

Mai mult, rezultatul a depășit cu 113.886 de pasageri estimările administrației aeroportuare, ceea ce înseamnă că prognoza lunară a fost realizată în proporție de 117,6%.

Antalya a fost cea mai solicitată destinație în septembrie, cu 119.366 de pasageri, reprezentând aproximativ 15,7% din traficul total. Pe locul al doilea s-a situat Istanbul, cu aproximativ 65.600 de pasageri, urmat de Tel Aviv, Londra și Sharm el-Sheikh.

Cele mai mari creșteri ale numărului de călători au fost înregistrate pe rutele spre Tel Aviv, cu 8.931 de pasageri suplimentari, Istanbul, cu 7.441, Erevan, cu 6.765, Paris, cu 6.186, și Atena, cu 5.890 de pasageri în plus față de septembrie 2025.

Destinațiile noi au atras, la rândul lor, 26.635 de pasageri, echivalentul a aproximativ 3,5% din traficul total al lunii. Printre cele mai populare s-au numărat Bratislava, Batumi, Sofia, Corfu, Rimini și Rodos.

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.