Inflația lovește din nou Europa! Prețurile cresc în cel mai rapid ritm din ultimii trei ani

Inflația din zona euro a accelerat în octombrie 2026 până la 4%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii puternice a energiei, alimentată de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran. Creșterea prețurilor este de două ori mai mare decât ținta Băncii Centrale Europene (BCE), iar economiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în lunile următoare, odată cu apropierea sezonului rece. În aceste condiții, piețele financiare anticipează o nouă majorare a dobânzilor în luna decembrie, transmite Reuters.

Potrivit datelor preliminare publicate miercuri, 4 noiembrie, de Eurostat, rata anuală a inflației în cele 21 de state care utilizează moneda euro a urcat de la 3,8% în septembrie la 4% în octombrie. Principalul factor care a alimentat scumpirile a fost energia, ale cărei prețuri au crescut cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu 18,9% în septembrie.

În același timp, inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a menținut la 2,5%, în conformitate cu estimările analiștilor. Această evoluție sugerează că, deocamdată, șocul energetic nu s-a transmis integral asupra celorlalte categorii de bunuri și servicii.

Totuși, presiunile asupra prețurilor sunt tot mai vizibile. Inflația în sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare componentă a cheltuielilor de consum, a accelerat de la 3,2% la 3,3%, în timp ce prețurile produselor industriale neenergetice au crescut cu 1,2%, față de 1,1% în luna precedentă.

Alimentele continuă, de asemenea, să se scumpească. Prețurile produselor alimentare neprocesate au înregistrat o creștere anuală de 4,6%, contribuind la presiunea asupra bugetelor gospodăriilor europene.

Majorarea inflației este pusă în principal pe seama prețurilor ridicate ale petrolului și gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Zona euro importă cea mai mare parte a resurselor sale energetice, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Economiștii avertizează că motorina și gazele naturale scumpe se reflectă treptat în costurile transportului, producției și serviciilor. Chiar dacă aceste efecte indirecte nu sunt încă pe deplin vizibile în statisticile oficiale, ele ar putea deveni mai pronunțate în următoarele luni.

Un risc suplimentar îl reprezintă nivelul redus al rezervelor de gaze naturale din Europa, care ar putea provoca noi creșteri ale costurilor pentru încălzire în timpul iernii. Analiștii consideră că efectele vor fi resimțite inclusiv în ianuarie, perioadă în care numeroase companii își revizuiesc tradițional prețurile.

Banca Centrală Europeană a majorat deja de două ori dobânzile în 2026, încercând să împiedice consolidarea așteptărilor inflaționiste. La ședința din 29 octombrie, instituția a decis să mențină nemodificată rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 2,5%, însă a avertizat că persistența șocului energetic ar putea determina o inflație mai ridicată și o încetinire a creșterii economice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile mizează pe încasări suplimentare de cinci miliarde de lei în urma aplicării noii politici fiscale, însă realizarea acestei prognoze depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Aproximativ 10% din suma preconizată, echivalentul a 500 de milioane de lei, ar urma să provină din impozitarea jocurilor de noroc, unde introducerea unei taxe suplimentare ar putea determina jucătorii să își reducă activitatea. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV.

Întrebat dacă statul va reuși să colecteze cele cinci miliarde de lei prevăzute în politica fiscală, Spatari a evitat să ofere o garanție, dar a declarat că are încredere în estimările Ministerului Finanțelor.

„Asta este o întrebare despre încredere. Eu am încredere în specialiștii de la Ministerul Finanțelor, care sunt acolo de ani de zile și care și-au demonstrat în exercițiile anterioare că pot să lucreze cu o anumită precizie”, a afirmat deputatul.

Totuși, președintele comisiei parlamentare a recunoscut că există factori greu de anticipat, în special atunci când măsurile fiscale vizează produse sau servicii asociate obiceiurilor de consum ale populației.

„Acum este dificil să prezici comportamentul consumatorilor, mai ales că este vorba de unele produse sau servicii care țin de obișnuințele oamenilor”, a explicat Spatari.

Un exemplu este sectorul jocurilor de noroc, de unde Ministerul Finanțelor estimează că va colecta aproximativ o jumătate de miliard de lei din veniturile suplimentare planificate.

„De exemplu, 10% din aceste fonduri suplimentare trebuie să fie colectate din jocurile de noroc, din impozitul pe jocurile de noroc. Va fi o taxă suplimentară pentru jucători la depunere și vom vedea care va fi comportamentul jucătorilor, dacă vor continua să joace la fel de mult”, a precizat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, asemenea măsuri fiscale urmăresc nu doar majorarea încasărilor bugetare, ci și descurajarea unor comportamente considerate nocive.