Apicultorii vor avea 48 de ore să ceară evaluarea pagubelor după grindină sau inundații

Apicultorii vor avea 48 de ore să ceară primăriei evaluarea pagubelor după grindină, ploi torențiale sau inundații, potrivit unui proiect de Regulament, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Pentru secetă sau arșiță, termenul va fi de 10 zile calendaristice de la apariția efectelor vizibile, dar nu mai târziu de 10 zile calendaristice de la încetarea fenomenului, confirmată de autoritatea de meteorologie.

Pierderile de peste iarnă vor putea fi raportate în 10 zile calendaristice de la prima verificare de primăvară a stupilor, cel târziu pe 30 aprilie. În cazuri justificate cu acte, termenele vor putea fi depășite cu până la cinci zile lucrătoare, dacă pagubele mai pot fi constatate.

Cererea va fi depusă la primăria localității în care se află stupina, iar actele lipsă vor putea fi completate până la vizita în teren. Primarul va constitui comisia în două zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. Comisia va merge la stupină în cel mult cinci zile lucrătoare de la înregistrare pentru fenomenele bruște și în cel mult șapte pentru secetă sau pierderile de peste iarnă. Actul va fi întocmit în cinci zile lucrătoare de la vizită și transmis apicultorului în două zile lucrătoare de la semnare.

Comisia va calcula pierderile de familii de albine și de producție, pagubele la stupi și echipamente, precum și cheltuielile justificate. Din total va fi scăzută valoarea netă a bunurilor recuperate. Pentru familiile slăbite, în calcul vor intra 25%, 50% sau 75% din valoarea de înlocuire, în funcție de gravitate.

Producția va fi comparată cu media ultimilor trei ani sau cu media ultimilor cinci ani, după eliminarea valorilor extreme. Dacă evaluarea va avea loc înainte de finalul culesului, calculul va fi provizoriu, iar apicultorul va comunica producția efectivă în 30 de zile calendaristice de la încheierea culesului. Evaluarea va putea servi drept bază pentru un eventual sprijin financiar. Proiectul nu prevede acordarea de compensații.

Într-un exemplu din proiect, o stupină cu 40 de familii de albine, afectată de îngheț târziu și apoi de secetă, ar înregistra o pagubă totală de 84 590 de lei. Calculul pornește de la 10 familii pierite, opt slăbite, trei stupi distruși și doi care pot fi reparați. Producția de miere ar scădea de la 1 000 la 350 de kilograme, iar numai pierderea de producție ar fi evaluată la 55 900 de lei. Sumele sunt illustrative, iar în practică prețurile ar fi stabilite la data evaluării, pe baza documentelor stupinei, a prețurilor de referință sau a cel puțin trei oferte comerciale.

Potrivit notei informative, Republica Moldova avea aproximativ 265 000 de familii de albine la începutul anului 2025. Exporturile de miere au crescut de la circa 1 300 de tone în primele zece luni din 2023 la peste 3 100 de tone în aceeași perioadă din 2024. În același timp, ministerul arată că sectorul se confruntă din 2023 cu efectele vremii nefavorabile și cu scăderea prețurilor la miere.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește repartizarea a opt apartamente din Chișinău veteranilor războiului de pe Nistru, după ce Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că nu a executat hotărârile judecătorești prin care aceștia trebuiau asigurați cu spațiu locativ. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de hotărâre care stabilește criteriile de acordare a locuințelor și ordinea de prioritate a beneficiarilor.

Potrivit notei de fundamentare, cele opt apartamente se află într-un bloc de pe strada Alba Iulia 91/3 din Capitală și au fost transmise, în luna iunie 2026, din gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale în cea a Agenției Proprietății Publice.

Locuințele au rămas nerepartizate persoanelor pentru care fuseseră destinate inițial, respectiv participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Nucleară Cernobîl și colaboratorilor subdiviziunilor de risc deosebit care nu au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

Acum, apartamentele urmează să fie repartizate veteranilor care au participat la luptele pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova și în privința cărora există hotărâri judecătorești irevocabile, a căror neexecutare a determinat condamnarea statului la CEDO.

Conform proiectului, prioritate vor avea veteranii care nu dețin nicio locuință în proprietate, nici individual și nici împreună cu membrii familiei. În cazul în care mai mulți solicitanți îndeplinesc această condiție, va fi luată în considerare vechimea hotărârilor judecătorești executorii, iar ulterior data pronunțării hotărârii CEDO.

Suprafața apartamentului repartizat va fi stabilită în funcție de numărul membrilor familiei, fiind prevăzut un minimum de 9 metri pătrați de suprafață locativă pentru fiecare persoană. Beneficiarii nu vor avea dreptul să-și aleagă singuri apartamentul, acesta urmând să fie stabilit de o comisie specială.

Totodată, proiectul prevede că apartamentele vor fi transmise gratuit, însă veteranii vor trebui să suporte cheltuielile de evaluare, de transmitere a dreptului de proprietate și de întreținere a locuințelor.

Comisia responsabilă de repartizare va fi instituită de Ministerul Justiției și va include reprezentanți ai mai multor instituții de stat, precum și observatori din partea organizațiilor veteranilor și a Centrului Național Anticorupție. Deciziile de repartizare vor putea fi contestate în termen de 30 de zile.

Ministerul Justiției precizează că lipsa unui mecanism clar de repartizare a acestor locuințe a împiedicat până acum executarea efectivă a hotărârilor judecătorești. Autoritățile susțin că aprobarea regulamentului va permite soluționarea situațiilor individuale și evitarea unor noi tergiversări.

Potrivit notei de fundamentare, implementarea proiectului nu va necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Hotărârea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, după aprobarea de către Guvern.