Se desfundă granița cu România! Două benzi noi pentru camioanele care ies din Moldova

09 Nov. 2026, 14:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2026, 14:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Traficul camioanelor prin punctul de trecere a frontierei Giurgiulești-Galați urmează să fie fluidizat, după ce autoritățile din Republica Moldova și România au pus în funcțiune două benzi suplimentare de control pe sensul de ieșire din țară. Măsura este menită să reducă timpul de așteptare la frontieră, în special pentru transportatorii de cereale destinate exportului.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, noile benzi sunt destinate exclusiv camioanelor care circulă în regim de tranzit comun, procedură ce permite efectuarea formalităților vamale prin intermediul sistemului electronic NCTS (New Computerised Transit System).

Prin utilizarea acestui sistem, declarațiile de tranzit sunt procesate electronic, ceea ce simplifică procedurile și permite efectuarea mai rapidă a controalelor vamale.

Separarea camioanelor aflate în tranzit comun de celelalte categorii de transportatori va permite procesarea unui număr mai mare de vehicule pe cele patru benzi existente. Astfel, capacitatea totală de control a punctului vamal pe sensul de ieșire din Republica Moldova ajunge la șase benzi.

Ministerul Agriculturii precizează că măsura este deosebit de importantă pentru exportatorii de cereale, care utilizează punctul Giurgiulești-Galați pentru transportarea producției agricole peste hotare.

De capacitatea suplimentară vor beneficia și camioanele fără încărcătură, precum și transporturile efectuate de operatorii economici autorizați (AEO), care dispun de un statut vamal special ce permite aplicarea unor facilități în cadrul procedurilor de control.

Operaționalizarea celor două benzi face parte din acțiunile convenite între autoritățile vamale și de frontieră din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea circulației transportului de mărfuri.

 

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.