Lefuri de zeci de mii de lei la vârful puterii! Ce salarii de bază sunt proiectate pentru 2027

10 Nov. 2026, 17:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Salariile deputaților, miniștrilor, judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova vor fi recalculate în baza unor noi coeficienți și valori de referință, potrivit proiectului de reformă a sistemului unitar de salarizare, elaborat de Ministerul Finanțelor. Modificările sunt planificate pentru 1 ianuarie 2027 și prevăd o nouă ierarhizare a funcțiilor de demnitate publică, dar și reguli diferențiate de remunerare pentru angajații sistemului judecătoresc.

Potrivit documentului, președintele Republicii Moldova, președintele Parlamentului și prim-ministrul sunt plasați în cea mai înaltă clasă de salarizare, 135, căreia îi corespunde coeficientul de 10,50. Vicepreședintele Parlamentului are prevăzut coeficientul 10,37, iar miniștrii – 9,96.

Pentru deputați, proiectul stabilește clasa de salarizare 128 și coeficientul 9,78. În nota de fundamentare, Ministerul Finanțelor propune pentru această categorie o valoare de referință de 4.700 de lei, ceea ce ar însemna un salariu de bază calculat de aproximativ 45.970 de lei lunar, înainte de aplicarea eventualelor drepturi salariale suplimentare și a reținerilor fiscale.

Președinții comisiilor parlamentare sunt poziționați într-o clasă superioară deputaților fără funcții de conducere, respectiv clasa 131, cu un coeficient de 9,96.

În sistemul judecătoresc, diferențele sunt și mai mari. Președintele Curții Constituționale este plasat în clasa 135, cu un coeficient de 10,50, iar judecătorii acestei instituții au prevăzut coeficientul 9,96. Pentru judecătorii Curții Constituționale este proiectată o valoare de referință distinctă, de 6.900 de lei, ceea ce ar permite calcularea unui salariu de bază de aproximativ 68.720 de lei pentru funcția de judecător constituțional.

La Curtea Supremă de Justiție, președintele instanței este încadrat în clasa 134, cu un coeficient de 10,37, iar judecătorii în clasa 130, cu un coeficient de 9,86.

Noua reformă prevede valori de referință diferențiate și în funcție de statutul magistraților. Astfel, pentru anumite categorii de judecători și procurori care au promovat evaluarea externă este prevăzută o valoare de referință de 6.200 de lei. În cazul personalului din justiție care nu a trecut prin acest proces, sunt proiectate valori de referință mai mici, în funcție de categoria profesională.

Documentele aferente proiectului scot la iveală și nemulțumiri cu privire la diferențele dintre remunerațiile judecătorilor și procurorilor. În procesul de avizare au fost formulate obiecții referitoare la poziționarea procurorilor în clase de salarizare inferioare judecătorilor și a fost invocată necesitatea unui tratament salarial echitabil între cele două profesii. Unele dintre propuneri au fost acceptate parțial de autorii reformei.

Ministerul Finanțelor justifică recalibrarea grilelor salariale prin necesitatea corelării remunerației cu responsabilitatea, complexitatea și importanța funcțiilor ocupate. În același timp, reforma urmărește reducerea dependenței de sporuri și consolidarea rolului salariului de bază în veniturile angajaților statului.

În total, pentru anul 2027 sunt proiectate șase valori de referință, cuprinse între 4.200 și 6.900 de lei, care vor fi utilizate la calcularea salariilor diferitelor categorii de personal bugetar.

10 Nov. 2026, 16:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 16:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Aproape fiecare al cincilea angajat din sectorul bugetar al Republicii Moldova are nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația să ajungă la salariul minim garantat de stat. Este vorba despre aproximativ 44.651 de persoane, sau 19,7% din totalul angajaților bugetari, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, care a pregătit o reformă a sistemului de salarizare care ar urma să intre în vigoare din 2027.

Documentul arată că salariile de bază pentru unele categorii de personal tehnic și auxiliar pornesc de la aproximativ 2.500 de lei, mult sub salariul minim legal de 6.300 de lei stabilit pentru anul 2026.

Diferența este acoperită prin mecanismul plăților compensatorii, astfel încât remunerația angajaților să respecte nivelul minim garantat. Ministerul Finanțelor recunoaște însă că această practică reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, unde salariile de bază pentru numeroase funcții au rămas în urma creșterii salariului minim.

Potrivit calculelor prezentate de autorități, reforma ar urma să reducă ponderea posturilor care necesită asemenea compensații de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027, o diminuare cu 5,6 puncte procentuale.

Totodată, valoarea medie a compensației lunare pentru un post ar urma să scadă de la 1.183 de lei la doar 450 de lei, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 62%.

Costul anual al mecanismului de compensare, inclusiv contribuțiile sociale ale angajatorului, este estimat să se reducă de la 2,65% la 0,62% din fondul de salarizare.

Ministerul Finanțelor explică aceste schimbări prin recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în remunerația angajaților statului. Una dintre măsurile propuse este integrarea în salariul de bază a sporului lunar fix de 1.300 de lei, acordat în prezent în condițiile legislației bugetare.

Totuși, problema salariilor mici nu va dispărea imediat. Potrivit estimărilor incluse în proiect, în anii 2028–2029, ponderea posturilor care necesită compensare ar putea reveni la aproximativ 19–20%, deoarece salariul minim este prognozat să crească mai rapid decât valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor bugetare.

Din 2030, autoritățile estimează inversarea acestei tendințe. Până în 2032, compensația mediană ar urma să ajungă la 380 de lei lunar, iar peste jumătate dintre beneficiari ar urma să primească suplimente mai mici de 500 de lei.

Reforma are drept obiectiv reducerea diferențelor de salarizare dintre funcții similare, limitarea dependenței de sporuri și plăți compensatorii și crearea unui sistem în care salariul de bază să reflecte mai bine complexitatea și responsabilitatea funcției ocupate.