Moldova vrea să comande ploaia! Plan de 9 milioane de euro pentru sistemul antigrindină

Republica Moldova ar putea începe, din 2027, producția propriilor rachete antigrindină, în cadrul unei reforme a sistemului de protecție împotriva fenomenelor meteorologice extreme. Autoritățile pregătesc o investiție de 9 milioane de euro pentru automatizarea serviciului antigrindină, care ar urma să reducă numărul angajaților de la aproximativ 1.000 la doar 70, a declarat ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, reforma urmărește nu doar modernizarea sistemelor de lansare a rachetelor antigrindină, ci și dezvoltarea capacităților de stimulare artificială a precipitațiilor, prin însămânțarea norilor cu iodură de argint.

„Avem un plan de reformă completă a sistemului nostru antigrindină și a serviciului respectiv, care poate provoca precipitații în perioada respectivă a anului, prin însămânțarea norilor cu iodură de argint”, a declarat Osmochescu.

Oficialul a precizat că Republica Moldova nu dispune, deocamdată, de capacitățile tehnice necesare pentru asemenea intervenții, însă există resurse financiare pentru modernizarea serviciului.

„Vorbim de automatizarea serviciului, care la moment este unul mecanic. Nouă milioane de euro pentru automatizarea completă a sistemului antigrindină, care va reduce numărul angajaților de la circa 1.000 de oameni la circa 70”, a explicat ministrul.

O altă componentă importantă a reformei este lansarea producției locale de rachete antigrindină, pentru a reduce dependența de importuri. În prezent, autoritățile negociază cu un investitor străin interesat să dezvolte producția pe baza unei întreprinderi existente în Republica Moldova, aflate în procedură de insolvabilitate.

„Noi ne propunem să începem producția de rachete antigrindină în Republica Moldova. Suntem în negocieri cu un partener extern, care a exprimat dorința de a o face în baza unei structuri existente, care se află în stare de insolvabilitate”, a precizat Osmochescu.

Ministrul a menționat că, înainte de lansarea proiectului, trebuie soluționate mai multe aspecte juridice și fiscale, inclusiv cele legate de datoriile întreprinderii.

În prezent, Republica Moldova importă rachetele antigrindină preponderent din Bulgaria, la prețuri cuprinse între 400 și 450 de euro pentru o unitate. Necesarul mediu anual este de aproximativ 3.000 de rachete, ceea ce înseamnă cheltuieli de circa 1,2–1,35 milioane de euro numai pentru procurarea acestora.

Potrivit ministrului, în stocurile actuale se află aproximativ 528 de rachete, iar sezonul de utilizare a acestora s-a încheiat.

Întrebat când ar putea fi produse primele rachete antigrindină în Republica Moldova, Eugen Osmochescu a răspuns: „Eu sper de anul viitor, eu chiar sper de anul viitor”, confirmând că investiția ar urma să fie realizată de un partener privat.

Modernizarea serviciului a fost discutată și la Comisia parlamentară pentru agricultură, pe 11 noiembrie, când conducerea instituției a estimat investiția necesară la 9–10 milioane de euro.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 6% din PIB, finanțat în mare parte prin împrumuturi pe termen scurt. Oficialul susține că statul trebuie să reducă urgent cheltuielile, chiar dacă o asemenea decizie ar provoca nemulțumiri și ar avea un cost politic ridicat.

„Avem 6% deficit. E absolut imens, e colosal. Majoritatea este finanțată pe termen scurt. Nu cred că realizăm ce înseamnă asta. Trebuie să tăiem deficitul”, a declarat Năsui în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

Ministrul a explicat că deficitul reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile colectate, iar această diferență este acoperită prin împrumuturi care vor trebui rambursate tot din banii contribuabililor.

„Partea de venituri vine din taxe, vine din banii dumneavoastră. Dar diferența de unde vine? De fapt, tot din banii noștri, dar din viitor. Vine din datorie. Statul zice: nu am bani, mă împrumut, lasă că vă dau eu banii mai târziu. Dar banii mai târziu de unde îi dă statul? Tot de la dumneavoastră”, a explicat oficialul.

Potrivit lui Năsui, există două soluții principale pentru reducerea deficitului: majorarea taxelor sau diminuarea cheltuielilor publice. Ministrul respinge prima variantă, argumentând că o presiune fiscală suplimentară ar afecta mediul de afaceri și ar încuraja economia informală.

„Fie crești taxele, chinui mai mult antreprenorii, descurajezi mai mult munca la alb, descurajezi mai mult antreprenoriatul, încurajezi sectorul informal. Și aici, între cele două opțiuni, opțiunea mea e clară”, a punctat ministrul.

Năsui recunoaște însă că reducerea cheltuielilor bugetare este mult mai dificilă din punct de vedere politic, deoarece fiecare categorie care beneficiază de finanțare publică va încerca să își apere alocările.

„E mult mai greu politic să scazi cheltuieli. Pentru că cineva care primește acei bani țipă, zice: de ce tai de la mine? Dar eu îi merit, dar eu am nevoie de ei. Pentru că problema fundamentală în economie este că nevoile sunt infinite, dar resursele sunt finite”, a explicat el.

Ministrul insistă că autoritățile nu trebuie să transfere povara ajustării bugetare asupra contribuabililor, ci să înceapă prin reducerea cheltuielilor statului.

„Dacă vrem să facem bine țării acesteia, trebuie să tăiem cheltuieli. Trebuie să reducem din cheltuielile statului, chiar dacă e politic foarte greu. Politic foarte ușor e să crești taxele, pentru că atunci iei de la cetățeni. Dar asta nu e bine să se întâmple”, a conchis Năsui.

Declarațiile ministrului vin în contextul în care Guvernul condus de Vasile Tofan și-a propus reducerea deficitului bugetar de la aproximativ 6% din PIB în 2026 la sub 5% în anul 2027.