Unde sunt cele mai scumpe și cele mai ieftine apartamente din Chișinău? Diferențe uriașe între sectoare

Prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut de 7,4 ori în ultimele trei decenii, iar în 2025 capitala Republicii Moldova a înregistrat cea mai mare scumpire anuală a locuințelor noi dintre capitalele europene analizate, de 31,7%. După această explozie a prețurilor, piața imobiliară a început să dea semne de temperare în 2026, însă locuințele rămân considerabil mai scumpe decât în urmă cu doar câțiva ani, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice”, din 13 noiembrie.

Potrivit economistului, în 2025 a fost înregistrată cea mai mare creștere anuală a prețurilor apartamentelor din ultimii 25 de ani. În comparația internațională a locuințelor noi, Chișinăul a ocupat prima poziție, cu o scumpire de 31,7%, fiind urmat de Belgrad, unde prețurile au crescut cu 20%, Bratislava – 17,2%, București – 15,3% și Budapesta – 11,1%.

Evoluția pe termen lung arată dimensiunea scumpirilor. Dacă în perioada 1996–2000 un metru pătrat de apartament în Chișinău costa, în medie, aproximativ 170 de euro, în 2026 prețul a ajuns la 1.265 de euro. Astfel, în aproape trei decenii, locuințele s-au scumpit de 7,4 ori, cu o creștere medie anuală estimată la 8,3%.

Totuși, după saltul spectaculos din 2025, ritmul scumpirilor a încetinit puternic. În trimestrul II al anului 2026, creșterea anuală a prețurilor apartamentelor a coborât la 3,8%. Mai mult, față de trimestrul precedent, apartamentele noi s-au scumpit cu doar 0,2%, în timp ce locuințele de pe piața secundară s-au ieftinit cu 1,7%.

Chiar și așa, comparativ cu începutul anului 2023, apartamentele noi sunt mai scumpe cu 62%, iar cele de pe piața secundară – cu 61%.

Analiza scoate la iveală și diferențe importante între sectoarele capitalei. Cele mai scumpe apartamente se află în Centru, unde prețul median depășește cu 47% media orașului. La Buiucani, locuințele sunt cu 8% mai scumpe decât media municipală, iar la Râșcani – cu 2%. La polul opus se situează Botanica, unde prețurile sunt cu 13% sub media orașului, urmată de Telecentru, cu 11% sub medie, și Ciocana, cu 3% sub medie.

Piața este dominată de apartamentele mici. Potrivit datelor prezentate de Ioniță, peste 75% dintre locuințele scoase la vânzare în Chișinău au una sau două camere. Apartamentele cu două camere reprezintă 40,2% din ofertă, iar cele cu o cameră – 35%. În același timp, aproximativ 70% dintre apartamentele tranzacționate provin de pe piața secundară, în timp ce locuințele noi reprezintă 30% din vânzări.

Paradoxal, în pofida scumpirilor puternice, economistul susține că accesibilitatea locuințelor s-a îmbunătățit în raport cu veniturile populației. În trimestrul II din 2026, salariile exprimate în euro au crescut cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, peste ritmul de 3,8% al scumpirii apartamentelor.

Astfel, pentru cumpărarea unui metru pătrat de apartament în Chișinău sunt necesare în prezent aproximativ 1,9 salarii medii lunare, față de 2,7 salarii în 2015.

Diferența este și mai spectaculoasă în cazul unui apartament nou, finisat, cu suprafața de 70 de metri pătrați. Dacă în 2006 achiziția unei asemenea locuințe necesita echivalentul a 45,5 salarii medii nete anuale, în 2026 sunt necesare aproximativ 15,9 salarii anuale.

Și piața chiriilor arată o îmbunătățire a accesibilității. În 2025, chiria medie în Chișinău a fost de aproximativ 8 euro pentru un metru pătrat lunar, mult sub nivelurile din Luxemburg, Paris sau Dublin. Potrivit economistului, dacă în 2010 chiria unui apartament de 70 de metri pătrați absorbea 103% din veniturile unei familii cu două salarii medii, în 2026 ponderea a coborât la aproximativ 33%.

#imobil #scumpiri #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a exportat aproape 773 de mii de tone de grâu în primele patru luni ale sezonului agricol 2026–2027, cu 47,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea livrărilor externe a explodat la aproape 3 miliarde de lei, însă în spatele acestor cifre se ascunde o problemă. Este vorba de costurile logistice care s-au dublat, iar fermierii ajung să încaseze mai puțin decât ar sugera prețurile de export.

Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, exporturile de grâu au totalizat 772.862 de tone, față de 522.956 de tone în intervalul similar din 2025. Este al doilea cel mai bun rezultat pentru această perioadă din ultimii șase ani, fiind depășit doar de sezonul 2021–2022, când au fost exportate peste 833 de mii de tone.

Încasările din exporturi au crescut și mai rapid decât volumele, cu 60,2%, de la 1,85 miliarde de lei la 2,96 miliarde de lei. Prețul mediu de export a ajuns la 3,83 lei pentru un kilogram, cu 8,5% peste nivelul înregistrat anul trecut și cu aproape 28% peste cel din 2024.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor nu se traduce automat în venituri mai mari pentru agricultori. Economistul atrage atenția că logistica s-a scumpit de două ori față de sezonul precedent, iar o parte importantă din prețul de export este consumată de transport. Prin urmare, prețul net care revine producătorilor agricoli este mai mic în actualul sezon.

O evoluție în creștere a fost înregistrată în octombrie, când Moldova a exportat 167.328 de tone de grâu, față de numai 39.517 tone în aceeași lună a anului trecut. Practic, livrările au crescut de 4,2 ori. În septembrie au fost exportate alte 227.369 de tone, iar împreună cele două luni au adus un volum cu 83% mai mare decât în perioada similară din 2025.

Prețul mediu de export a urcat în octombrie la 4,09 lei/kg, cel mai ridicat nivel lunar din 2026. Potrivit lui Rija, majorarea a fost influențată atât de scumpirea transportului, cât și de livrările către destinații îndepărtate, precum Israelul, unde contractele includ cheltuielile logistice.

România rămâne principalul cumpărător al grâului moldovenesc, cu aproape 288 de mii de tone, echivalentul a 37,3% din total. Urmează Italia, cu 149.762 de tone, Israelul, cu 92.837 de tone, Grecia, cu 75.782 de tone, și Turcia, cu 62.579 de tone. În total, statele Uniunii Europene au absorbit 67,5% din exporturile de grâu ale Republicii Moldova.

Cele mai ridicate prețuri medii au fost înregistrate la livrările către Turcia, de 4,25 lei/kg, și Israel, de 4,10 lei/kg. Aceste valori reflectă însă și costurile mai mari de transport, astfel că nu indică neapărat o rentabilitate superioară pentru producători.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată în mâinile câtorva companii. Doar trei operatori au expediat peste hotare 416.196 de tone de grâu, reprezentând aproape 54% din total. Liderul este RUSAGRO-PRIM, cu 160.648 de tone, urmat de AGRO-NOVA PRIM, cu 145.958 de tone, și OROM-IMEXPO, cu 109.590 de tone.