Trump a pus o fostă șefă de la cosmetice să apere America de atacurile cibernetice

22 Nov. 2026, 09:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2026, 09:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să schimbe conducerea securității cibernetice a Statelor Unite, după un val de defecțiuni tehnologice care au paralizat servicii bancare, companii aeriene și platforme digitale utilizate de milioane de americani. În locul lui Sean Cairncross a fost desemnată Kirsten Davies, fostă directoare pentru securitatea informațiilor la gigantul cosmetic Estée Lauder și actuală responsabilă de tehnologia informației la Pentagon, relatează Mediafax.

Schimbarea a fost anunțată joi, 19 noiembrie, într-un moment în care administrația de la Washington se confruntă cu întrebări privind reziliența infrastructurii digitale americane. În ultimele zece zile, întreruperi majore au afectat serviciile Microsoft, sistemele de control al traficului aerian, JPMorgan Chase, United Airlines și platformele Apple.

Defecțiunile au provocat perturbări importante și au alimentat criticile privind modul în care autoritățile comunică despre incidentele tehnologice.

Întrebat vineri de ce a decis înlocuirea lui Cairncross, Trump a oferit un răspuns tranșant: „Pentru că nu am considerat că este suficient de bun”.

Liderul de la Casa Albă a recunoscut, totodată, că sistemul american de control al traficului aerian este învechit și trebuie reconstruit. El a susținut însă că întreruperile tehnologice recente au reprezentat incidente separate, fără a confirma existența unei cauze comune.

Noua responsabilă pentru securitatea cibernetică a SUA are o experiență îndelungată în domeniu, inclusiv în sectorul privat. Între decembrie 2018 și august 2021, Kirsten Davies a ocupat funcția de director pentru securitatea informațiilor la Estée Lauder Companies, unul dintre cei mai mari producători mondiali de cosmetice.

Anterior, aceasta a deținut funcții în domeniul securității informatice la Siemens, Hewlett-Packard, Barclays Africa și Unilever. În decembrie 2025, Davies s-a alăturat Pentagonului, unde a preluat responsabilități privind infrastructura și sistemele informatice ale instituției.

După anunțarea desemnării, Davies i-a mulțumit lui Donald Trump și noului șef de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, pentru încrederea acordată.

„Oportunitatea noastră este să dominăm peisajul cibernetic pentru generații, dar numai dacă modernizăm și întărim reziliența fundamentelor pe care funcționează țara noastră și dacă formăm talente cibernetice pentru viitor”, a transmis aceasta pe platforma X.

Potrivit relatărilor din presa americană, Stephen Miller a avut un rol decisiv în înlocuirea lui Sean Cairncross, considerând că acesta nu dispunea de experiența necesară pentru conducerea politicilor naționale de securitate cibernetică.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a salutat desemnarea lui Davies, descriind-o drept o profesionistă dedicată, care și-a demonstrat competențele în cadrul Pentagonului. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a transmis că așteaptă să colaboreze cu aceasta pentru consolidarea securității cibernetice a Statelor Unite.

Oficiul Directorului Național pentru Securitate Cibernetică are rolul de a coordona politicile federale de protecție împotriva amenințărilor informatice și de a consolida securitatea infrastructurilor digitale esențiale.

Kirsten Davies urmează să exercite atribuțiile funcției în regim interimar, iar pentru ocuparea definitivă a postului este necesară confirmarea Senatului american.

22 Nov. 2026, 09:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2026, 09:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Criza prețurilor la energie electrică lovește din nou industria europeană. O fabrică de oțel din Germania, aparținând grupului italian Feralpi, a fost nevoită să-și oprească în repetate rânduri producția în această toamnă, deși avea comenzi de onorat. Motivul este costul uriaș al electricității, care face ca producerea oțelului să devină nerentabilă în anumite intervale orare, relatează Bloomberg.

Directorul fabricii, Uwe Reinecke, primește de două ori pe zi mesaje cu prețurile energiei electrice pentru ziua următoare. În funcție de aceste cotații, conducerea decide aproape de la o oră la alta dacă merită să pornească sau să oprească cuptoarele.

Situația reflectă presiunile tot mai mari asupra industriei europene, în condițiile în care contractele angro de energie electrică pentru livrare în următoarele trei luni se tranzacționează în jurul valorii de 200 de euro/MWh, aproximativ dublu față de nivelurile din iarna trecută.

Pentru întreprinderile mari consumatoare de electricitate, precum oțelăriile, această scumpire poate transforma o comandă profitabilă într-una care generează pierderi. Dacă prețul de vânzare al oțelului a fost deja negociat, iar energia necesară producerii acestuia trebuie cumpărată la prețurile actuale, marja de profit poate dispărea complet.

În aceste condiții, fabricile sunt nevoite să-și adapteze programul de lucru în funcție de cotațiile pieței energetice, amânând producția pentru orele în care electricitatea este mai ieftină. Strategia reduce o parte din cheltuieli, dar complică respectarea termenelor de livrare și utilizarea capacităților industriale.

Unul dintre factorii care alimentează scumpirea electricității este creșterea prețului gazelor naturale în Europa, care, potrivit Bloomberg, au ajuns la niveluri de aproximativ trei ori mai mari decât în urmă cu un an. Centralele pe gaze influențează frecvent prețul angro al electricității atunci când producția din surse mai ieftine nu acoperă cererea.

Problemele energetice afectează inclusiv companiile care produc electricitate. Grupul austriac Verbund, unul dintre marii producători europeni de energie hidro, a raportat o reducere cu 20,2% a producției hidrocentralelor în primele nouă luni ale anului 2026, până la 15.984 GWh, din cauza nivelului extrem de scăzut al apelor.

Compania a fost nevoită să cumpere energie de pe piața spot pentru a acoperi o parte din volumele contractate anterior, în condițiile în care producția proprie a fost insuficientă. În consecință, EBITDA grupului a scăzut cu 29%, până la 1,499 miliarde de euro, iar profitul net s-a redus cu 43,5%, la 684,8 milioane de euro.

Totuși, impactul crizei energetice nu este uniform asupra industriei europene. Grupul siderurgic Acerinox a raportat pentru primele nouă luni un profit net de 162 de milioane de euro, comparativ cu numai 7 milioane în perioada similară a anului trecut. EBITDA a crescut cu 46%, la 470 de milioane de euro, rezultatele fiind susținute în special de operațiunile companiei din Statele Unite.

Pentru industria europeană, riscul major este ca prețurile ridicate la energie să se mențină pe termen lung. Companiile protejate prin contracte încheiate anterior pot suporta temporar șocurile de pe piață, însă această protecție se diminuează pe măsură ce contractele expiră și trebuie renegociate.

În cazul fabricilor mari consumatoare de electricitate, consecințele pot însemna reducerea programului de producție, scumpirea produselor finite sau chiar suspendarea temporară a activității.