Salariu minim - mai mare: Sindicaliștii, Patronatul cer Guvernului remunerare de cel puțin 3100 de lei pentru salariați

Sindicaliștii și Patronatul cer Guvernului stabilirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real în mărime de 3100 de lei, începând cu 1 septembrie 2021. La baza solicitării stă necesitatea asigurării unei creșteri continue a garanțiilor minime în domeniul salarizării pentru a menține puterea de cumpărare a salariilor și a asigura un mediu concurențial echitabil la nivel regional și internațional, în ce privește utilizarea forței de muncă, se arată în cadrul unui comunicat al CNSM.

Despre aceasta se arată într-o adresare comună a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova și Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, care au încheiat la 7 iulie curent un Memorandum de înțelegere, expediată premierului interimar al Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Recent, prin demersul nr. 03-01/179 din 31.05.2021, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a venit cu propunerea de a majora cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real al economiei. Este de notat că actualmente, în conformitate cu prevederile art. 12 al Legii salarizării nr. 847 din 14.02.2002, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se stabilește de Guvern, după consultarea partenerilor sociali”, comunică sindicaliștii și patronatul.

Părțile menționează că au ajuns la o poziție comună în privința stabilirii cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real în mărime de 3100 de lei în urma consultărilor. Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual, în funcție de creșterea sumară anuală a indicelui prețurilor de consum și a ratei de creștere a productivității muncii la nivel național.

Totodată, ei mai argumentează că stabilirea unui nou cuantum minim garantat al salariului în sectorul real se face luând în considerare evoluția economică din R. Moldova, inflația, procesele migraționale ale forței de muncă, necesitatea compensării veniturilor ratate ale salariaților pe parcursul pandemiei de Covid-19, precum și asigurarea unor garanții minime în domeniul salarizării corespunzătoare nevoilor salariaților.

În context, sindicaliștii și patronatul propun inițierea procedurii de elaborare a proiectului de document, care să prevadă majorarea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real convenit de către partenerii sociali la nivel național.

Ce se întâmplă în lume

Conform datelor statistice, în anul 2021, în România, salariul minim brut este de 2300 de lei românești sau circa 10 mii de lei moldovenești, depășind de circa 3,4 ori cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real din Republica Moldova; în Ucraina – 6000 de grivne sau circa 3900 de lei moldovenești; în Rusia – 12792 de ruble sau circa 3100 de lei moldovenești.

#Salariu minim

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: