Munteanu: Decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni

09 Iul. 2021, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Iul. 2021, 10:08 // Actual //  MD Bani

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Igor Munteanu califică decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iulie pe subiectul alegătorilor din Transnistria, care obligă CEC să deschidă nu mai mult de 12 secții de votare în stânga Nistrului, drept logică și binevenită. Deputatul spune că reacțiile instante pe marginea acestei decizii „confirmă că decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni, prin transportarea lor organizată și mita electorală, pentru a-și întări pe contul lor influența politică.”

Igor Munteanu face câteva precizări în acest context:

Trebuie să încetăm a folosi alegătorii transnistreni ca pe niște „ghiulele electorale”. Integrarea lor în spațiul legal și constituțional al RM trebuie să fie făcut metodic, sistematic, și nu doar pentru a-i aduce sub controlul politic al unor forțe revanșarde pro-moscovite.

Oficiali dubioși de teapa Olgăi Cebotari, care califică decizia unei instanțe de drept drept „ură”, „discriminare” sau „divizare” trebuie scoși imediat din sistemul public pentru că arată cât de lipsiți de inteligență, cât de ipocriți, superficiali și de nepregătiți sunt acești „parașutiști moscoviți” în funcții de stat pe un domeniu arhi sensibil.

Din 2013, Curtea Constituțională a stabilit că raioanele estice sunt un „teritoriu ocupat”, o calificare care a cerut corective în politicile de reintegrare, care nu s-au făcut la timp sau deloc. Au urmat cârdășii dubioase cu sheriffi, cercuri fsb-iste de la Tiraspol, protocoale secrete impuse cu mâinile unor pretinși diplomați, ajutând regimul de la Tiraspol să supraviețuiască și chiar să-și extindă influența, prin scopuri imorale, ilegale, antinaționale.

Reacția instantă a pretinsului viceministru O.Cebotari la decizia Curții de Apel arată, fără drept de tăgadă, că este nevoie de o lustrație nu doar în sistemul judecătoresc și al procurorilor, dar și în sistemul în care niște „clone reciclate ale Rusiei” au fost infiltrate în organele de stat ale RM pentru a-i promova interesele. Va trebui să facem corective esențiale pe domeniul politicilor de reintegrare, luând ca reper contextul regional, erorile din trecut care urmează a fi corectate și alte semnale internaționale, care indică asupra pericolului de a pierde busola procesului de reintegrare a teritoriului național, ca urmare a unor idioți utili și paiațe vorbitoare.

În sfârșit, politicile de reintegrare au sens atâta timp cât RM știe și reușește să-și atingă obiectivele de reintegrare; ele nu pot servi ca decorațiuni pentru impunerea unor soluții imorale din partea unor actori străini, cu intenții ostile. Orice false declarații de susținere a participării la vot fără crearea condițiilor minime necesare pentru democratizarea raioanelor de est, fără demilitarizarea și decriminalizarea acestui teritoriu, sunt aberante. Este nevoie de viziune, resurse politice alocate și mult curaj pentru a ieși din capcanele întinse de adversarii RM pe subiectul „conflictului”, iar în acest sens, se cer corective strategice. Avem nevoie de o cooperare intensificată cu vecinii noștri imediați, Ucraina și România, pentru a întări instrumentele vitale de securitate și apărare pe acest domeniu.

Igor Munteanu amintește că „la 24 martie 2021, Președintele Ucrainei, Zelenski, a semnat prin decret prezidențial Strategia deocupării și reintegrării teritoriului temporar ocupat Crimea, constituind Platforma Crimeea, și fixându-și scopurile politicilor Ucrainei în vederea recuperării controlului suveran asupra teritoriilor anexate și se întreabă pe când o schimbare similară și la Chișinău? Exprimându-și speranța că această schimbare se va întâmpla foarte curând și în Republica Moldova, Igor Munteanu menționează că Platforma DA are o poziție fermă, autentică, prin care va apăra interesul național în politicile de reintegrare, oferind siguranță tuturor cetățenilor RM, certitudine și orizonturi realiste.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău