Apicultor: Pregătirea exportului de miere necesită mulți bani, efort și timp

08 Iul. 2021, 14:49
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
08 Iul. 2021, 14:49 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Nicanor Negru, un tânăr de 29 de ani din satul Costești, raionul Ialoveni, absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova a început afacerea cu miere în aprilie, 2014. Tânărul spune că bunicul lui era pasionat de albini și avea câțiva stupi, însă el niciodată nu s-a gândit că va deveni apicultor și cu atât mai mult că va exporta miere peste hotare, scrie anarm.md.

Istoria lui Nicanor Negru a început cu 100 de familii de albine, pe care le-a achiziționat de la un apicultor după ce un prieten i-a propus să-și unească forțele pentru a dezvolta afacerea, începută mai devreme. Astfel a apărut compania Regina Naturii, devenită în ultimii ani una din companiile cu renume din sectorul apicol iar tânărul a devenit directorul general al acesteia, grație studiilor obținute la ASEM.

A făcut unele calcule, și-a întocmit un plan de afaceri și, în virtutea tinereții, calculele inițiale au fost prea optimiste. Nicanor povestește că pe hârtie profitul  arăta mult mai frumos decât în realitate. Pe parcurs a avut multe obstacole și chiar pierderi. Investițiile făcute în prisacă încă nu s-au recuperat, însă el speră ca în acest an să obțină primul profit de aici.
Din cele 100 de stupi, proaspătul apicultor a ajuns la 500 și a zis să se oprească aici, orientându-se mai mult spre alt gen de activitate.

Inițial planul a fost să se ocupe doar de apicultură, însă la un moment dat a ajuns împreună cu partenerul de afaceri la concluzia că ar putea obține un profit mult mai bun dacă va procesa mierea și o va exporta. Însă, așa cum doar exportul mierii proprii nu se arăta o afacere rentabilă, cei doi antreprenori au decis să recurgă la asociere.  Se întâmpla la un an de la intrarea lui Nicanor în afacerea cu miere.

”În 2015 am ajuns la concluzia că în sat și în general în regiunea noastră este suficient potențial pentru a pune bazele unei colaborări cu alți apicultori pentru a obține rezultate mai bune. Drept urmare, am creat un grup de apicultori pentru a exporta de comun acord producția noastră în Uniunea Europeană, unde, după cum aflasem există o cerere constantă de miere și, în plus nu există cote, care să limiteze, conform prevederilor Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, cantitatea exportată pe aceste piețe”,  spune antreprenorul.

Însă, pentru a exporta mierea în Uniunea Europeană nu este suficient să te unești cu alți apicultori, să aduni mierea cultivată și s-o livrezi peste hotare. Aceasta trebuie să corespundă standardelor de calitate, cerute de UE și să fie omogenizată și procesată.

Primul export, în România

Pentru a reuși, erau necesare investiții substanțiale, pe care și le-a asumat în întregime compania Regina Naturii.

”În 2016 am amenajat o sală de procesare a mierii, am colectat împreună cu alți apicultori suficientă miere pentru a umple un transport de 20 de tone și am efectuat primul transport în România”, relatează apicultorul.

Antreprenorul spune că pentru a se dezvolta a beneficiat de granturi din fondurile programului PARE 1+1. Ulterior, investiţiile în prisacă au fost subvenţionate în proporţie de 30% de către stat prin intermediul Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Acum situaţia este şi mai bună pentru apicultorii moldoveni. Dacă prisaca este înregistrată ca afacere, aceștia pot beneficia de subvenţii de până la 50% de la investiţiile făcute în ea.

Și-au diversificat atât aria de colectare cât și piața de desfacere

Aşa cum primele exporturi au fost reuşite, antreprenorii au decis să-şi extindă aria de colectare a mierii pe întreg teritoriul ţării. Nu s-au oprit aici şi au continuat să caute noi pieţe de desfacere, mai ales că există proiecte care facilitează acest lucru. Deja în 2017 , în cadrul unui proiect finanţat de Banca Mondială, ”Regina Naturii” a apelat la ajutorul unei firmei de consultanţă, care a găsit o nouă destinație pentru mierea exportată de compania de Costești și în anul trecut aceasta a ajuns și în Polonia.

Contrar aparențelor, exportul mierii nu este atât de simplu de realizat. Și asta, în primul rând din cauza dimensiunilor prea mici ale prisăcilor moldovenești. Nu prea există apicultori care să recolteze din propria prisacă suficientă miere pentru a o exporta de sine stătător. Transporturile de miere moldovenească sunt constituite din producția a mai multor apicultori și aici se ascunde principala dificultate or nu toți prisăcarii moldoveni asigură o miere de calitate, care să corespundă exigențelor europene.

Cea mai mare problemă o reprezintă reziduurile de antibiotice în miere, strict interzise de normele sanitare europene. Acestea, potrivit lui Nicanor Negru sunt cauzate de regulă de tratarea albinelor cu preparate vechi, neconforme exigențelor europene deși există suficiente preparate omologate în UE și inofensive pentru consumatori. De aceea, companiile ce colectează mierea, trebuie să ducă și un lucru de explicare printre apicultori. Totuși, în cei doi ani de activitate compania și-a constituit o rețea de apicultori de la care colectează miere, ce corespunde standardelor europene.

Pregătirea exportului necesită mulți bani, efort și timp

Procedura nu este deloc simplă or fiecare lot de miere achiziționat, pe lângă faptul că trebuie să fie însoțit obligatoriu de actele de origine de la apicultori, trebuie verificat în condiții de laborator, fiind supus mai multor analize. Iar toate aceste analize necesită timp, efort și bani. Ulterior, toate aceste loturi, dacă trec analizele, sunt omogenizate într-un singur lot, care este de regulă, testat de către compania importatoare. Și în final, pentru a formaliza exportul, mierea urmează a fi testată la laboratorul Centrului Republican de  Diagnostică Veterinară. Din păcate acest laborator nu este suficient de bine dotat pentru ca analizele sale să corespundă exigențelor importatorilor europeni și de aceea ei preferă să facă singuri analizele.
Toate aceste proceduri dar și faptul că mierea este colectată de la mai mulți apicultori mici conduc la sporirea considerabilă a costului mierii exportate.

Greu de concurat cu mierea ucraineană

Iar acest fapt se răsfrânge asupra competitivității mierii moldovenești pe piața europeană. Acest lucru s-a resimțit acut începând cu anul 2016, când în urma încheierii Acordului de liber Schimb dintre UE și Ucraina, în acel an a intrat pe piața europeană mierea ucraineană, mult mai ieftină decât cea moldovenească. Dacă în anul 2017 în recolta de miere din Republica Moldova a fost de 4500 de tone, fiind exportate circa 3500 tone, Ucraina a exportat aproape 70 mii de tone.

E necesară conlucrarea dintre apicultori, procesatori și autorități

Totuși, această barieră nu-l descurajează pe Nicanor Negru, care conștientizează că o piață mai bună decât cea europeană pentru mierea moldovenească nu poate exista. Însă pentru aceasta, tânărul antreprenor crede că trebuie să existe o consolidare a eforturilor între apicultori și procesatori, care să fie susținuți de stat, eventual chiar printr-un program.
Problema este că apicultorii și procesatorii sau exportatorii nu găsesc prețul optim. Primii consideră că prețurile de achiziție oferite de exportatori sunt prea mici, pe când aceștia afirmă că, dacă le vor mări, mierea nu va fi solicitată pe piețele europene. Oamenii nu înțeleg încă, în mare parte, cum funcționează legile pieței. Și, în plus există aceste probleme ale calității.

Potrivit antreprenorului, pentru a avea o valoarea adăugată mai înaltă a mierii exportate, aceasta trebuie procesată și ambalată în Republica Moldova pentru a ajunge  pe rafturile magazinelor europene sub marca ”Fabricat în Moldova”. Atunci mierea moldovenească nu va fi exportată doar ca materie primă iar prețul de comercializare va oferi profituri mai generoase atât procesatorilor cât și apicultorilor. Până a atinge însă un astfel  de obiectiv pentru început aceștia trebuie să învețe a se asocia și a conlucra, consideră directorul General al companiei Regina Naturii.

Realitatea Live

18 Apr. 2024, 13:42
 // Categoria: Slider // Autor:  Soroceanu Olga
18 Apr. 2024, 13:42 // Slider //  Soroceanu Olga

În data de 12 aprilie, localitatea Anenii Noi a găzduit Târgul locurilor de muncă și meșteșugărit, un eveniment ce a reunit atât angajatori, cât și meșteșugari, în efortul lor de a facilita accesul la locuri de muncă și de a promova meșteșugurile tradiționale, atât pentru populația locală cât și pentru refugiații din Ucraina stabiliți aici.

Printre participanți s-a numărat și șefa ANOFM din raionul Anenii Noi, Zinaida Iordachescu, care a subliniat diversitatea agenților economici implicați și importanța acestui eveniment pentru economia locală și națională:

„Avem agenți economici din Anenii Noi, avem de la Congresul Ucrainenilor, avem de la inspectoratul general de poliție, carabinieri, agenți economici din Chișinău fiindcă nu suntem la o distanță atât de mare și angajăm foarte multe persoane și în municipiul Chișinău.”

Evenimentul a reunit aproximativ 12 angajatori și 22 de meșteșugari, iar participanții au avut oportunitatea să afle informații despre piața muncii, să primească ghidare în carieră și să participe la cursuri de formare profesională. Printre beneficiarii acestor servicii s-a numărat și Laurenția Starciuc, care a apreciat eforturile depuse pentru a le oferi oamenilor perspective noi în câmpul muncii:

„M-am apropiat de orice căsuță, mi-am luat diverse cărți pentru a fi informată. Sunt oportunități care oferă posibilitatea de a te angaja în câmpul muncii.”

Evenimentul face parte din proiectul „Creșterea Rezilienței prin Angajare și Coeziune Socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova și HEKS – EPER Moldova, cu suportul financiar al Guvernului Elveției. Partener strategic de implementare: ANOFM.

Directorul de țară al HEKS – EPER Moldova, Peter Fenoy, a subliniat importanța coeziunii sociale și a dezvoltării economice sustenabile pentru comunitatea din Anenii Noi:

„HEKS – EPER Moldova a fost implicată în mai multe activități legate de atenuarea consecințelor conflictului din țara vecină, Ucraina. În Moldova, din păcate, influența refugiaților din Ucraina a generat mai multe necesități în baza dificultăților noastre obișnuite cu care ne confruntăm înainte de acest conflict. Ne dorim să aducem împreună oameni din diverse medii și să le oferim șanse egale de dezvoltare, indiferent de originea sau situația lor actuală.”

Târgul locurilor de muncă și meșteșugăritul reprezintă un pas important în direcția dezvoltării economice și sociale a comunității din Anenii Noi, evidențiind potențialul local și promovând oportunitățile de angajare și de creștere profesională pentru toți participanții.

Următoarele evenimente cu aceeași tematică vor avea loc pe 19 aprilie la Ialoveni și pe 29 mai la Chișinău.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău