Politicieni care votează peste hotare: au ales Frankfurt, Munchen și Milano

Dorin Chirtoacă

Liderul Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, și-a exercitat astăzi dreptul de vot la Frankfurt, Germania, informează Realitatea.md. El a negat faptul că ar fi avut loc tentative de corupere a alegătorilor și a acuzat presa afiliată socialiștilor că ar răspândi informații false, scrie realitatea.md.

„Iată, mă aflu aici, în fața secției de votare din Frankfurt și după cum vedeți nu există loc pentru corupere”, a declarat Dorin Chirtoacă.

În imaginile video publicate de liberal se observă cum oamenii din Republica Moldova sunt adunați în jurul secției de votare. Cineva dintre conaționali au improvizat o scenă, au pus muzică la volum mare și se adunau în jurul fostului primar, pentru a face poze.

Renato Usatîi

Renato Usatîi, candidatul de pe lista blocului electoral care-i poartă numele, așteptat la secția de votare din Chișinău, și-a exercitat dreptul la vot pentru alegeri parlamentare anticipate care se desfășoară în această duminică, 11 iulie curent, tocmai la Munchen, Germania, notează Realitatea.md. După amiază deja va reveni înapoi în Republica Moldova pentru a fi alături de echipa sa.

„Vă salut, stimați prieteni. Astăzi, mă aflu în Munchen, Germania. Am votat împreună cu sute de cetățeni care, cu părere de rău, se află departe de copii, de părinți, departe de familie. Am fost și am votat pentru resetarea statului, ca la următorul scrutin electoral cetățenii să poată să voteze alături de copii, din Republica Moldova. Pentru un plan de modernizare, pentru a face regulă în bugetul de stat, ca toți cei care au furat țara până acum să răspundă în fața justiției”, a declarat Renato Usatîi.

Acesta a avut un discurs în română și rusă. Și cel mai probabil declarațiile au fost filmate lângă secția de votare.

Pe fondal se aude că cineva îl salută. „O secundă, băieți”, le-a replicat Renato Usatîi.

Acesta a explicat că a votat anume la Munchen, pentru că de acolo a găsit zbor spre Chișinău.

Valeriu Munteanu, membru AUR

Fostul președinte al Partidului Uniunea Salvați Basarabia, în prezent, membru al Alianței pentru Unirea Românilor își va exercita dreptul la vot la Milano, Italia.

Despre asta a anunțat chiar acesta pe pagina sa de Facebook.

„Cu viteza de 300 km/h „zburăm” de la Roma spre Milano, unde vom fi alături de basarabenii noștri minunați ne vom exercita dreptul la vot”, scrie Munteanu.

Vlad Bilețchi, lider AUR

Tot la Milano ar vota și liderul Alianței pentru Unirea Românilor, Vlad Bilețchi. Cel puțin asta reiese din postarea colegului său de breaslă, Valeriu Munteanu.

Gheorghe Cavcaliuc, liderul PACE

Peste hotare a votat și liderul PACE, Gheorghe Cavcaliuc, aflat în Italia. După exercitarea dreptului de vot s-a filmat alături de cei doi copii ai săi, după care a motivat-o și pe mama sa să adauge niște cuvinte.

La sfârșit, le-a promis colegilor cu care a candidat pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent că, până-n seară, va fi deja în Republica Moldova.

„Astăzi este o zi importantă pentru Republica Moldova, pentru noi toți. Am ales să votez din diasporă și anume din Italia, unde moldovenii sunt cei mai mulți. Am ales să votez alături de mama mea, care a muncit 20 de ani împreună cu tata, aici, în Italia. Alături de copiii mei, pentru că le doresc un viitor mai bun și nu vreau ca atât ei, cât și următoarele generații de copii să treacă prin calvarul pe care l-am trecut noi, când am rămas copii mici acasă, având părinți nevoiți să plece peste hotare”, a declarat Gheorghe Cavcaliuc, trăgând copiii de mână.

Pentru acest scrutin, CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Primele date preliminare ale alegerilor vor fi prezentate la 22.00.

Peste hotare au fost deschise 150 de secții de votare, 31 fiind nemijlocit în Italia.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.