Cine-i de vină?! În Moldova - criză de petrol. ANRE se spală pe mâini și dă vina pe lege. Soluția mai durează o lună

Noua metodologie ANRE de stabilire a prețurilor pentru carburanți a intrat în vigoare pe data 1 iulie 2021 și în prima săptămână a dat primele semne ale unui colaps petrolier. Astăzi, la două săptămâni de la intrarea în vigoare a metodologiei, tot mai multe benzinării sistează vânzarea de combustibil sau limitează vânzarea acestuia.

De exemplu, stațiile unei rețele vând doar câte 10 litri de motorină, mai devreme, TVR scria că două mari reţele de staţii de alimentare din Republica Moldova nu mai au în vânzare benzină cu cifra octanică 98 sau mai mare.

La două săptămâni de la intrarea în vigoare a metodologiei, ANRE vine cu o comunicare în care anunță că „pentru a elimina carențele admise în Legea nr. 54/2021, ANRE definitivează un set de propuneri pentru ajustarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461/2001 și a cadrului normativ conex, care urmează să fie examinat prioritar și aprobat într-un termen cât mai scurt posibil de către noul Parlament ales.”

Această soluție ar putea dura mai mult de o lună, în contextul în care procedurile de aprobare a noului Parlament, aprobarea modificărilor legislative, ajustarea metodologiei necesită, procedural, timp. Mai mult, conform legislației, modificările ce țin de schimbarea metotodologiilor de calcul a prețurilor oferă companiilor timp pentru ajustarea internă a procedurilor.

Graba strică treaba: Piața petrolieră se așteaptă la colaps. ANRE zice că a acționat regim de urgență

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.