ULTIMĂ ORĂ! Curtea Constituțională a VALIDAT alegerile parlamentare

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent au fost validate astăzi de către Curtea Constituțională (CCM). Astfel, urmează următorul pas pentru începerea activității noului Parlament validat – ceremonia de învestire în funcție a deputaților, ședință pe care trebuie să o convoace președinta țării, Maia Sandu, cel târziu pe 10 august, scrie Realitatea.md.

Decizia Înaltei Curți de astăzi este definitivă, nu se supune nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Atât Comisia Electorală Centrală, cât Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Șor au solicitat CCM să valideze alegerile.

Amintim că, în noul Parlament validat de legislatura a XI, majoritatea îi aparține Partidului Acțiune și Solidaritate, care are 63 de deputați, urmat de Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor cu 32 de deputați și Partidul Șor cu 6 deputați, printre care și Ilan Șor, care este fugar de mai bine de doi ani și nu vine în țară, întrucât ar urma să fie arestat.

Despre cum s-a ajuns ca în jumătate de an în Moldova să fie dizolvat Parlamentul de legislatura a X și organizarea alegerilor anticipate citiți mai jos.

#validat #alegeri parlamentare #CC #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.