Victor Parlicov, despre „licitațiile trucate” de la Moldelectrica: Cunosc detalii. Acest proces trebuie investigat

23 Iul. 2021, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Iul. 2021, 14:08 // Actual //  MD Bani

Redacția Timpul.md, a publicat o investigație în care prezintă mai multe scheme de corupție în domeniul energetic, în special la UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii). (Investigația poate fi citită aici). În acest context, am solicitat și expertiza specialistului în domeniul energetic, Victor Parlicov, care a afirmat că știe mai multe detalii despre licitația privind construcția liniei de tensiune înaltă, Vulcănești – Chișinău.

Într-o discuție cu redacția Bani.md, Victor Parlicov a explicat importanța primordială a acestui proiect și a oferit unele detalii din „bucătăria licitației” privind construcția liniei de înaltă tensiune de la Vulcănești până la Chișinău. Acest proiect, pe lângă asigurarea interconexiunii cu sistemul electroenergetic european, mai soluționează două probleme majore cu care se confruntă Republica Moldova: Securitatea Energetică și Securitatea Politică. În pofida importanței sale strategice, realizarea acestui proiect este tergiversată.

În detaliu, el a declarat următoarele:

Linia Vulcănești – Chișinău este o line de importanță majoră pentru securitate. În prezent, Republica Moldova este securizata pe tot ce ține de aprovizionarea cu gaze naturale, inclusiv accesul la diferiți furnizori și posibilitatea de a fi importat pe mai multe rute. Situația privind energia electrică este mult mai precară, iar construcția liniei Vulcănești-Chișinău ne va ajuta să soluționăm și problema datoriilor pentru consumul de gaze naturale.

În prezent, șase din cele șapte linii de tensiune înaltă, care interconectează sistemele electroenergetice ale Republicii Moldova și Ucrainei, trec pe teritoriul regiunii transnistrene, dintre care – patru sunt “legate” într-un nod energetic pe teritoriul Centralei Electrice “Moldovenească” din regiunea transnistreană, cunoscută ca MGRES.

Singura linie, care vine de la Novodnestrovsk (prin Bălți la Chișinău) nu are capacitatea suficientă pentru a asigura întreaga țară cu energia electrică necesară.

De exemplu, la sfârșitul anilor 1990’, începutul anilor 2000’ am avut situații în care cei dom regiunea transnistreană au generat crize de alimentare cu energie electrică. Și în prezent rămânem vulnerabili la riscul unor asemenea  deconectări.

Pentru a nu fi blocați și pentru a lipsi așa-numitele autorități din regiunea transnistreană de posibilitatea de a ne șantaja, trebuie să avem o alternativă, și construcția liniei Vulcănești – Chișinău ne va oferi acea alternativă. Mai mult ca atât, această linie va permite importul de energie electrică inclusiv din sistemul românesc, respectiv ea este importantă indiferent de modul în care ne vom interconecta prin România cu sistemul electroenergetic european: sincron sau asincron.

Licitația și blocarea participanților

Referitor la acest tender, deja a fost făcută o muncă enormă: s-au efectuat câteva studii de sistem, s-a negociat, semnat și ratificat Acordul cu Banca Mondială. În general, conform planului inițial, aceasta linie de trebuia dată în exploatare până la finele anului 2019. Astăzi suntem deja în 2021, iar construcția nici nu a început.

Situația pe care o cunoșteam de acum câteva săptămâni, era următoarea: încă la începutul lunii noiembrie 2020 au fost depuse dosarele. Au participat mai multe companii cu portofoliu și experiență solidă – inclusiv din India, România, Turcia, etc. Deci erau suficiente oferte din care să aleagă. Însă decizia nu este luată nici până în prezent, la nouă luni distanță.

Se impune întrebarea: cu ce s-au ocupat UCIPE și Moldelectrica tot acest timp? De câți ani mai au nevoie pentru a compara câteva oferte? În opinia mea, tărăgănarea sau chiar blocarea acestui proces trebuie tratată ca sabotaj și atentat la securitatea națională. Mai ales dacă mai luăm în calcul și barierele legate de aplicarea TVA, care au fost impuse acestor proiecte la sfârșitul anului 2020 și eliminarea cărora s-a reușit de abia către mijlocul anului 2021.

La fel, mi s-a părut extrem de suspicioasă tentativa descalificare a ofertanților cu cele mai joase prețuri. Iar în cazul ofertanților din România, argumentele invocate îmi par de ordin pur formal!

Linia care poate soluționa conflictul transnistrean

Fără să exagerez importanța domeniul energetic, sunt convins că odată construită această linie, vom avea poziții mult mai puternice la negocierile privind soluționarea politică a diferendului transnistrean, dar și soarta datoriilor pentru gazele naturale și pe care Gazprom tot încearcă să le transfere din categoria de datorii corporative (ale sectorului privat, Moldovagaz față de Gazprom) în datorii suverane ale Republicii Moldova ca stat.

În prezent, în cadrul negocierilor, autoritățile din regiunea transnistreană apelează la condiționalități și șantaje pe partea energetică. Odată consolidată securitatea de alimentare cu energie electrică, puterea de negocieri se schimbă radical.

Regiunea transnistreană va trebui să își asume datoriile pentru gazul rusesc, să înceapă a-l achita în deplină măsură, astfel încât legile pieței să funcționeze.

Orice încercare de a tergiversa acest tender eu îl tratez ca sabotaj securității naționale. Din câte a declarat Doamna Președinte Sandu, înțeleg că acest subiect a fost discutat și la Consiliul Superior de Securitate.

Avem nevoie de lucrări calitative

La fel, important este ca lucrările pe această arteră energetică să fie făcute calitativ, pentru a nu repeta soarta gazoductului Iași-Ungheni, care din start a fost proiectat cu capacitate insuficientă pentru a asigura vârfurile de consum în perioada de iarnă.

Linia Vulcănești-Chișinău, trebuie să construită astfel încât, împreună cu cea de la Novodnestrovsk, să asigure astăzi și în perspectivă de cel puțin următorii 10 ani, volumul de energie necesar pentru întreaga țară.

Încercarea de a truca noi licitații

Citat din investigația publicată de Timpul:

„Pe data de 27 Iulie a.c. deja e preconizată licitația pentru modernizarea Blocului nr.2. O importanță majoră în acest sens constituie necesitatea examinării minuțioase a obiectivelor și procedurii Proiectului în cauză. Deoarece în opinia unor experți din domeniu, va fi utilizată aceeași schemă de pseudo-modernizare de data aceasta cu implicarea banilor de la Banca Mondială.

Repercusiunile realizării acestei licitații suspecte vor avea un impact fundamental asupra securității energetice a Statului, precum și asupra imaginii reputaționale a Republicii Moldova pe plan internațional.

 

Există bănuieli rezonabile că acest tender va fi trucat anume în favoarea acestui consorțiu moldo-rus, fapt dovedit prin următoarele:

– În Caietul de Sarcini din nou este indicat un termen foarte scurt pentru reparația capitală a turbinei. Nici un producător mondial de top nu se poate încadra în aceste termene. Or, se cunoaște că Compania Силовые Mашины deja a început producerea echipamentelor de turbine pană la depunerea ofertei, anume pentru a se încadra în termenul stabilit. Oare, li s-au dat garanții că vor câștiga licitația?..

– Criteriile de eligibilitate a companiilor la tender au fost stabilite exact pentru acest consorțiu.

– Calitatea echipamentelor rusești nu sunt de cel mai înalt nivel, de aceea implementarea repetată de către aceștia ar putea pune în pericol funcționalitatea pe termen mediu și lung a sistemului termo-energetic din municipiul Chișinău, precum și celui din țară.”

 

Victor Parlicov susține că, dacă se truchează condițiile sub un singur producător, mai ales dacă acesta este și în lista companiilor sancționate de SUA, proiectul nu va fi dus la bun sfârșit. Banca Mondială nu va accepta sa deburseze banii, mai ales că sunt în dolari SUA, unei companii aflate sub sancțiunile autorităților americane.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.